Inflația „taie” din salarii. Cât a pierdut, de fapt, puterea de cumpărare în România în ultimii doi ani

Chiar dacă veniturile lunare din România au continuat să crească în ultimii ani, realitatea din coșul de cumpărături arată o imagine diferită. Prețurile au urcat mai repede decât salariile, ceea ce a dus la o erodare constantă a puterii de cumpărare. Practic, majorările salariale nu au reușit să țină pasul cu scumpirile din economie, iar diferența se simte direct în bugetele gospodăriilor.

Datele oficiale arată că salariul mediu net a crescut cu 4,3% în martie 2026, în timp ce inflația a atins 9,87%, urcând ulterior la 10,7%. În acest context, costurile pentru energie, combustibili și produse de bază au continuat să apese tot mai puternic pe veniturile populației.

Inflația crește mai repede decât salariile: efect direct asupra veniturilor reale

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), scumpirile au depășit semnificativ ritmul de creștere al salariilor. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la energie electrică (+54,18%), motorină (+32,68%), benzină (+22,42%) și energie termică (+10,7%).

În același timp, indicele câștigului salarial real a ajuns la 94,9% în martie 2026 comparativ cu anul anterior, ceea ce confirmă o scădere efectivă a puterii de cumpărare, chiar dacă salariile nominale au crescut.

Cine resimte cel mai puternic scumpirile

Impactul inflației nu este uniform, ci variază semnificativ în funcție de domeniu. Cele mai afectate categorii sunt angajații din sectoarele cu venituri mici, unde o mare parte din salariu se duce pe cheltuieli de bază.

În HoReCa, call-center/BPO, curățenie sau industria alimentară, salariile medii se situează între 3.500 și 4.700 de lei net, iar creșterile de prețuri la utilități și alimente afectează direct bugetul lunar.

La polul opus, angajații din IT, telecom sau sectorul financiar, cu venituri între 8.000 și 15.000 de lei net, resimt mai puțin presiunea, însă chiar și în aceste domenii salariile cresc mai lent decât inflația.

„Puterea de cumpărare continuă să scadă”

Datele INS și platformele de recrutare confirmă tendința de stagnare a veniturilor reale. În martie 2026, câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.902 lei, iar salariul net la 5.938 de lei, în creștere față de luna precedentă.

Cu toate acestea, specialiștii arată că majorările nu sunt suficiente pentru a compensa scumpirile din economie.

„O creștere de 3,8% a mediei salariale nete este de luat în seamă, mai ales în acest context în care nu mai vorbim foarte des despre majorări salariale, însă se menține semnificativ sub nivelul inflației”, a declarat Bogdan Badea, CEO eJobs, citat de Adevărul.

Diferențe mari între domenii și regiuni

Cele mai mari salarii din România se regăsesc în continuare în industrii precum tutunul, unde media ajunge la 16.039 lei net, și în IT, cu aproximativ 15.633 lei net lunar.

La capătul opus, cele mai mici venituri sunt în pescuit și acvacultură (2.901 lei net), respectiv alte servicii (2.933 lei net).

La nivel geografic, Bucureștiul conduce clasamentul cu aproximativ 6.000 de lei net, urmat de Cluj, Sibiu și Timiș. În județe precum Gorj, Vâlcea sau Suceava, salariile medii se mențin în jurul valorii de 4.000 de lei.

Cât a „mâncat” inflația din salariul mediu

O analiză realizată pe baza datelor oficiale arată că, în ultimii doi ani, inflația cumulată a ajuns la aproximativ 14,8%, ceea ce a schimbat semnificativ valoarea reală a banilor.

Astfel, un salariu de 6.000 de lei care nu a crescut în aceeași perioadă nu mai are aceeași putere de cumpărare. Ajustat la nivelul actual al prețurilor, acesta echivalează cu aproximativ 5.100 de lei în termeni reali.

Diferența de aproape 900 de lei lunar nu este doar o statistică, ci se reflectă în cheltuielile zilnice – de la alimente și utilități, până la chirii și servicii.

Scumpiri vizibile în coșul zilnic de consum

Efectele inflației sunt resimțite cel mai puternic în consumul de zi cu zi. Produsele alimentare de bază s-au scumpit cu 15–25%, iar facturile la energie rămân un factor de presiune constant.

Chiriile din marile orașe au crescut, iar serviciile – de la restaurante la reparații și servicii medicale – au fost ajustate în sus. În acest context, chiar și creșterile salariale moderate sunt absorbite rapid de nivelul general al prețurilor.

Deși statisticile indică o creștere a veniturilor, realitatea economică arată o altă direcție: puterea de cumpărare scade, iar diferența dintre salarii și inflație rămâne semnificativă. Pentru mulți angajați, anul 2026 continuă tendința ultimilor ani – mai mulți bani pe fluturaș, dar mai puțină valoare în viața de zi cu zi.