Directorul Muzeului Luvru a demisionat, la patru luni după jaful care a zguduit una dintre cele mai importante instituții culturale din lume

Criza declanșată de furtul spectaculos al bijuteriilor coroanei din celebrul muzeu parizian a dus la o schimbare majoră în conducere. Directorul Muzeului Luvru și-a înaintat demisia președintelui Emmanuel Macron, la patru luni după jaful care a zguduit una dintre cele mai importante instituții culturale din lume. Informația a fost relatată de BBC.

Decizia vine pe fondul presiunilor publice și politice generate de vulnerabilitățile sistemului de securitate, scoase la iveală după furtul unor piese istorice cu o valoare estimată la aproximativ 88 de milioane de euro.

Jaful de la Luvru: operațiune rapidă, prejudiciu uriaș

Furtul a avut loc în dimineața zilei de 19 octombrie, când hoții au reușit să pătrundă în incinta muzeului folosind o platformă mecanică montată pe un vehicul furat. Accesul s-a făcut printr-un balcon aflat în apropierea Senei, care ducea spre Galeria Apollo – spațiul unde erau expuse bijuteriile imperiale.

Potrivit autorităților, operațiunea a durat doar câteva minute. Patru suspecți principali au fost arestați ulterior, însă cele opt bijuterii furate nu au fost recuperate până în prezent.

Printre obiectele dispărute se numără un colier spectaculos cu diamante și smaralde, oferit de împăratul Napoleon Bonaparte soției sale. În timpul fugii, hoții au scăpat o coroană din secolul al XIX-lea, împodobită cu diamante și asociată împărătesei Eugénie, piesă care a fost deteriorată.

La începutul lunii, muzeul a publicat prima imagine a coroanei afectate, precizând că obiectul este aproape intact și poate fi restaurat complet.

Breșe de securitate și camere „învechite”

La scurt timp după jaf, conducerea muzeului a recunoscut existența unor vulnerabilități serioase în sistemul de supraveghere. Singura cameră video care monitoriza peretele exterior pe unde s-a produs spargerea era orientată în direcția opusă balconului utilizat de hoți.

Deși muzeul atrage anual peste 8,7 milioane de vizitatori și adăpostește capodopere precum Mona Lisa, investițiile în infrastructura de securitate au fost considerate insuficiente. Fosta directoare, aflată la conducerea instituției din 2021, anunțase anterior intenția de a dubla numărul camerelor de supraveghere, invocând constrângeri bugetare care afectează marile instituții culturale.

Anchete în desfășurare și alte probleme interne

În prezent, o comisie parlamentară investighează circumstanțele care au permis producerea jafului, iar concluziile finale sunt așteptate în luna mai. Un raport preliminar a menționat deja existența unor „deficiențe sistemice” care au favorizat spargerea.

În paralel, muzeul s-a confruntat și cu alte dificultăți, inclusiv suspiciuni privind o posibilă fraudă cu bilete și o avarie la instalația de apă, situații care au amplificat presiunea asupra conducerii.