Lumea, în pragul celei mai grave crize energetice din ultimele decenii. Avertismentul AIE

Lumea se află în pragul celei mai severe crize energetice din ultimele decenii, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările persistente ale piețelor globale. Blocarea Strâmtorii Ormuz și avarierea infrastructurilor energetice majore amenință aprovizionarea cu petrol și gaze, în timp ce prețurile urcă vertiginos. Experții avertizează că efectele acestei crize nu vor ocoli nicio țară și că economia mondială se află sub presiune fără precedent.

Guvernele și cetățenii sunt chemați să adopte măsuri urgente, de la reducerea consumului de combustibili la optimizarea transportului și a producției industriale. Fără acțiuni coordonate la nivel global, impactul social și economic ar putea fi devastator.

Cea mai gravă criză energetică, efectul războiului din Orientul Mijlociu

Lumea s-ar putea confrunta cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii din cauza războiului din Orientul Mijlociu, a avertizat Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), descriind această situaţie ca o „ameninţare majoră” pentru economia mondială, relatează AFP, transmite News.ro.

„Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, adică mai mult decât în cele două mari crize petroliere la un loc”, a afirmat el la National Press Club din Canberra, făcând referire la crizele din anii 1970. „La acea vreme, pentru fiecare dintre aceste crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, adică, adunând cele două, 10 milioane de barili pe zi”, a explicat Birol.

Făcând referire şi la repercusiunile invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, el a adăugat că „această criză reprezintă, în acest moment, două crize petroliere şi o prăbuşire a pieţei gazelor la un loc”.

Ultimatumul lui Trump

Potrivit acestuia, cel puţin 40 de infrastructuri energetice sunt „grav sau foarte grav avariate” în nouă ţări din Orientul Mijlociu din cauza conflictului.

„Nicio ţară nu va fi ferită de efectele acestei crize dacă situaţia va continua în acest fel. Prin urmare, este necesar să se ia măsuri la nivel mondial”, a avertizat el.

„Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul că această problemă va fi rezolvată cât mai curând posibil”, a adăugat Birol.

Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează de obicei 20% din producţia mondială de hidrocarburi, este blocată de facto din cauza războiului din Orientul Mijlociu, declanşat la 28 februarie de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului.

În cazul în care Iranul nu va redeschide această trecere până luni seara, preşedintele american Donald Trump a ameninţat că va „lovit şi distrus” centralele electrice iraniene „Începând cu cea mai mare”!

Ca ripostă la raidurile israeliano-americane, Iranul lansează atacuri cu rachete şi drone împotriva infrastructurilor, în special a celor energetice, din ţările aliate ale Washingtonului, precum şi împotriva navelor care navighează în Golf, ameninţând în special pe cele care se aventurează în strâmtoare.

Recomandările AIE

Majoritatea recomandărilor vizează transportul rutier, responsabil pentru o mare parte din consumul de petrol. Lista măsurilor este clară și vizează atât comportamentul individual, cât și politicile publice:

1. Lucrul de acasă acolo unde este posibil, pentru a economisi combustibil.

2. Reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi cu cel puțin 10 km/h. 3. Încurajarea utilizării transportului public.

4. Limitarea accesului autoturismelor în marile orașe prin rotația numerelor de înmatriculare.

5. Creșterea utilizării în comun a mașinilor.

6. Promovarea conducerii eficiente pentru vehiculele comerciale

7. Redirecționarea utilizării GPL către nevoi esențiale, precum gătitul

8. Evitarea călătoriilor aeriene acolo unde este posibil

9. Încurajarea gătitului electric și a alternativelor la GPL

10. Sprijinirea industriei pentru a utiliza materii prime petrochimice alternative.