Masacru descoperit după 2.800 de ani. Rămășițele a 77 de femei și copii găsite într-o groapă comună

Arheologii au analizat o groapă comună din sud-estul Europei care conținea rămășițele unor femei și copii uciși violent în urmă cu 2.800 de ani. Cercetătorii au identificat 77 de schelete ale unor femei și copii, cu urme clare de traumatisme craniene letale.

Analizele ADN și izotopice arată că victimele proveneau din medii diferite și nu formau o comunitate extinsă de rude. Studiul, publicat în Nature Human Behaviour, sugerează mormântul ar putea fi esențial pentru înțelegerea evoluției violenței strategice în masă din Epoca Fierului timpurie, au explicat cercetătorii.

Un sit aflat într-un „punct de aprindere”

Groapa a fost descoperită la situl arheologic Gomolava, lângă localitatea Hrtkovci, în nordul Serbia. Așezarea, fondată în mileniul al VI-lea î.Hr. pe malul râului Sava, a fost utilizată de-a lungul secolelor de grupuri sedentare și mobile. În secolul al IX-lea î.Hr., comunitățile semisedentare din Bazinul Carpatic se consolidau în jurul unor situri precum Gomolava, generând tensiuni privind utilizarea și proprietatea asupra terenurilor, arată Live Science. 

Cercetătorii descriu Gomolava drept un „punct de aprindere fizic, politic și conceptual”. Studiul, publicat în Nature Human Behaviour, susține că noile interacțiuni dintre grupuri au avut consecințe letale.

Groapa analizată avea 2,9 metri în diametru și 0,5 metri adâncime. În jurul ei au fost identificate gropi de stâlpi, indicând o posibilă formă de comemorare. Mormântul conținea vase ceramice, accesorii din bronz și oasele a aproape 100 de animale, inclusiv scheletul complet al unei vaci tinere depus la baza gropii, scrie Live Science.

Femei și copii, țintele masacrului

În interior au fost descoperite 77 de schelete umane. Peste 70% aparțineau femeilor, iar 69% erau copii.

„Predominanța femeilor și a indivizilor tineri este excepțională în preistoria europeană”, notează autorii studiului, potrivit sursei citate.

În plus, arheologii au identificat dovezi extinse de traumatisme intenționate, violente și letale la nivelul capului victimelor, implicând „contact apropiat și în special forță contondentă, care ar fi putut rezulta dintr-o varietate de unelte sau arme”, au precizat aceștia. Atacatorii ar fi putut fi semnificativ mai înalți decât victimele sau s-ar fi putut afla călare, având în vedere localizarea leziunilor, a arătat echipa.

„Per ansamblu, tiparul relevă o violență severă, brutală, deliberată și eficientă”, au scris cercetătorii.

Analizele ADN au arătat că doar câteva persoane aveau legături biologice apropiate, ceea ce exclude ipoteza unui raid asupra unei comunități formate din familii extinse.

Studiul izotopilor de stronțiu din smalțul dentar indică faptul că peste o treime dintre indivizi au crescut în afara regiunii Gomolava.

Potrivit coordonatoarei studiului, Linda Fibiger, bioarheolog la Universitatea din Edinburgh, este vorba despre „un ansamblu eterogen de indivizi”, iar situl pare să fi devenit un loc de îngropare pentru femei și copii uciși brutal.

Motivul rămâne neclar

Motivul masacrului rămâne incert. În secolul al IX-lea î.Hr., numeroase grupuri culturale se deplasau și se stabileau în Bazinul Carpatic. Afluxul de populație și tensiunile dintre stilurile de viață mobile și sedentare ar fi putut genera ideologii conflictuale privind pământul și resursele. Acest context ar fi favorizat migrații forțate, capturarea și uciderea unor grupuri specifice, precum și schimbul de femei și copii prin alianțe matrimoniale sau plasament familial.

Nu există indicii că victimele ar fi fost ținute captive o perioadă îndelungată. Cercetătorii consideră că evenimentul reflectă transformări profunde ale structurii așezărilor, ale utilizării terenurilor și ale raporturilor de putere.

O a doua groapă comună, descoperită la Gomolava în 1954, conținea în principal schelete feminine și artefacte din aceeași epocă. Autorii sugerează că ambele morminte ar fi putut reprezenta „tezaure” de persoane și bunuri valoroase. În acest cadru, uciderea femeilor și copiilor — esențiali pentru continuitatea comunităților — ar fi urmărit o distrugere genealogică și o reafirmare violentă a puterii în Europa preistorică.