Misterul tunelului uriaș, modelat de mâna omului, descoperit sub Ierusalim. Arheologii nu știu cine l-a săpat și de ce

Un tunel subteran uriaș, săpat în stâncă, a fost descoperit în timpul unor săpături arheologice desfășurate în apropiere de Ramat Rachel, la Ierusalim. Cercetătorii au crezut inițial că au găsit o simplă cavitate naturală, dar pe măsură ce investigațiile au avansat, deschiderea s-a dovedit a fi mult mai mare: un pasaj săpat în stâncă, care se întinde pe zeci de metri.

Descoperirea este cu atât mai surprinzătoare cu cât în interior nu au fost găsite artefacte, monede, fragmente de ceramică sau alte indicii care să permită datarea construcției. Nici scopul tunelului nu a putut fi stabilit. Săpăturile continuă în speranța că vor aduce răspunsuri la unul dintre cele mai neobișnuite mistere arheologice descoperite recent în Ierusalim.

Un spațiu subteran uriaș modelat de mâna omului

Accesul în complex se face printr-o scară săpată în piatră, care coboară către intrarea în tunel. În interior, arheologii au găsit straturi compacte de sol acumulate treptat pe parcursul unei perioade îndelungate.

Potrivit unui comunicat publicat de Autoritatea pentru Antichități din Israel, săpăturile de test efectuate în diferite zone au arătat că pasajul atinge pe alocuri o înălțime de până la 5 metri și o lățime de aproximativ 3 metri.

„Excavarea a fost realizată cu meticulozitate. Este clar că cei care au săpat acest tunel au investit un efort enorm, au planificat cu atenție lucrarea și au dispus de capacitățile și resursele necesare pentru a-și atinge scopul”, a explicat echipa de arheologi, notează Daily Galaxy.

Pereții tunelului păstrează urme evidente ale tăierii intenționate a rocii. Aspectul lor relativ neted și geometria regulată i-au determinat pe cercetători să considere că este vorba despre un proiect de excavare planificat, nu despre o formațiune naturală.

Dimensiunile impresionante, aproximativ 50 de metri, sugerează o investiție considerabilă de muncă și expertiză tehnică, însă nu există deocamdată indicii privind identitatea celor care au realizat lucrarea.

Toate ipotezele au picat

Una dintre primele teorii analizate de arheologi a fost că tunelul făcea parte dintr-un sistem antic de captare a apei, construit pentru a ajunge la o sursă subterană. Analizele ulterioare au redus însă credibilitatea acestei ipoteze.

Cercetătorii nu au identificat urme de tencuială pe pereți, caracteristice instalațiilor hidraulice antice, iar studiile geologice nu au descoperit existența unui izvor subteran în zonă.

A fost luată în calcul și posibilitatea ca spațiul să fi avut o funcție agricolă sau industrială. Totuși, amploarea excavației și lipsa unor sisteme similare în apropiere fac această interpretare dificil de susținut. În prezent, nicio explicație privind utilizarea tunelului nu a fost confirmată.

Datarea tunelului rămâne un mister

Pe baza observațiilor din teren, cercetătorii cred că autorii proiectului ar fi încercat să ajungă la un strat de cretă utilizat pentru producerea varului sau pentru extragerea materialelor de construcție.

În sprijinul acestei teorii stă existența unui puț vertical săpat în tavan, asociat frecvent cu sistemele de ventilație din exploatările subterane.

Totuși, nici această ipoteză nu poate fi confirmată. Cercetătorii nu exclud posibilitatea ca lucrările să fi fost abandonate înainte de finalizare, ceea ce ar explica lipsa indiciilor privind destinația tunelului.

Datarea tunelului rămâne la fel de dificilă. Arheologii nu au recuperat fragmente de ceramică, unelte, monede sau resturi organice care să permită stabilirea unei perioade.

„Datarea tunelului este, de asemenea, un mister pentru noi, deoarece nu a fost descoperit nici măcar cel mai mic obiect care să indice când a fost creat”, au declarat dr. Sivan Mizrahi și Zinovi Matskevich, directorii săpăturii din partea Autorității pentru Antichități din Israel.

„În același timp, tunelul se află la doar câteva sute de metri, în linie dreaptă, de două situri antice importante: o clădire publică din Epoca Fierului (perioada Primului Templu), situată în cartierul Arnona, și Tel Ramat Rachel, unde au fost documentate urme de locuire datând din Epoca Fierului până în perioada islamică”, au explicat arheologii, mai notează sursa citată.