Țara din Europa care ar putea fi prima ce impune un prag de 10 milioane de oameni: „Observi asta în fiecare aspect al vieții”
Când populația orașului Davos explodează pentru câteva zile, odată cu reuniunea anuală a Forumul Economic Mondial, localnicii știu că urmează o săptămână de supraaglomerare și trafic sufocant. Pentru ei, este o durere de cap temporară.
Pentru Elveția, însă, senzația de presiune a devenit permanentă și alimentează una dintre cele mai controversate dezbateri din Europa: limitarea populației totale la 10 milioane de locuitori.
O creștere rapidă, o tensiune constantă
Asemenea Statelor Unite, Franței sau Marii Britanii, Elveția se confruntă cu îngrijorări tot mai mari legate de imigrație și suveranitate. În ultimul deceniu, populația a crescut de aproape cinci ori mai rapid decât media Uniunii Europene, pe fondul atragerii forței de muncă străine de salariile ridicate și calitatea vieții. Astăzi, aproximativ 27% dintre rezidenți nu sunt cetățeni elvețieni, scrie Bloomberg.
Spre deosebire de alte state, dezbaterea elvețiană nu vizează doar refugiații sau lucrătorii slab calificați. În centrul atenției se află o inițiativă radicală: plafonarea populației la 10 milioane, propunere ce ar putea fi supusă votului popular chiar în acest an.
„Transportul nostru public și autostrăzile sunt la limita capacității, camerele de gardă sunt supraaglomerate. Observi asta în fiecare aspect al vieții”, spune Angel Okaside, un asistent medical de 22 de ani din Thun. Activ politic de la o vârstă fragedă, el face parte din Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiunea care promovează inițiativa „Elveția nr. 10 milioane”.
Propunerea vizează strict imigrația, nu natalitatea. Odată ce populația ar depăși 9,5 milioane, accesul noilor veniți — inclusiv solicitanți de azil sau membri de familie ai rezidenților străini — ar fi limitat. La pragul de 10 milioane, ar urma măsuri și mai dure, inclusiv renunțarea la acordul de liberă circulație cu Uniunea Europeană.
Sprijin popular, avertismente economice
Deși mediul de afaceri și sectorul financiar avertizează asupra riscurilor, aproape jumătate dintre alegători susțineau inițiativa într-un sondaj realizat în decembrie, sprijinul fiind relativ uniform între generații. Temerile țin de erodarea culturii naționale, dar și de presiunea asupra locuințelor și sistemului de sănătate indiferent de contribuția economică a imigranților.
SVP are un istoric controversat, de la campanii anti-imigrație dure până la inițiative precum interzicerea minaretelor, adoptată prin referendum în 2009. Modelul electoral a fost replicat și în alte state europene, unde partide radicale au crescut pe fondul mesajelor împotriva imigrației.
Paradoxul este evident. Elveția modernă una dintre cele mai bogate țări din lume — s-a construit tocmai pe aportul străin. După al Doilea Război Mondial, boom-ul bancar și ascensiunea multinaționalelor au transformat o țară odinioară săracă într-un hub global. Companii precum UBS, Nestlé, Roche sau Richemont au prosperat într-un mediu deschis, alimentat de acordul din 1999 cu UE privind libera circulație a persoanelor.
„Imigrația a fost și rămâne condiția esențială a acestui succes economic”, explică Stefan Legge, de la Universitatea din St. Gallen. „Industria ceasurilor, finanțele, farma — toate au o proporție extraordinară de străini, adesea chiar în rol de fondatori.”
Frustrarea din spatele vitrinelor perfecte
Pentru vizitatorii din Zurich sau Geneva, unde totul pare să funcționeze „ca un ceas elvețian”, nemulțumirile sunt greu de intuit. Dincolo de buticurile de lux și lacurile imaculate, însă, chiriile exorbitante și urbanizarea accelerată alimentează resentimente.
„Construiesc tot mai mult și dispare pădurea. Trebuie să punem frână înainte să scape lucrurile de sub control”, spune Roland Meyer, proprietar de magazin de biciclete din Zurich.
Oponenții avertizează că plafonarea populației ar lovi direct economia. Economiesuisse numește propunerea „inițiativa haosului”. Roche, care are în Elveția angajați din 120 de naționalități, avertizează că măsura ar pune în pericol acordurile bilaterale cu UE. Iar directorul UBS, Sergio Ermotti, subliniază nevoia de a rămâne deschiși către forța de muncă calificată, chiar dacă preocupările publicului trebuie luate în serios.