Țara din Uniunea Europeană unde salariul minim va crește cu 40% până în 2027

26 noiembrie 2024 7:36   Internațional

Guvernul Ungariei a anunțat o majorare de 40% a salariului minim pe o perioadă de trei ani, o măsură menită să sprijine redresarea economiei aflate în dificultate și să răspundă așteptărilor sociale înaintea alegerilor generale din 2026. Decizia, însă, este privită cu îngrijorare de experți, care avertizează că ar putea accentua presiunile inflaționiste.

Planul de creștere a salariilor

Potrivit acordului anunțat luni, salariul minim va crește progresiv:

cu 9% în 2025,

cu 13% în 2026,

și cu 14% în 2027.

În prezent, salariul minim din Ungaria este de 266.800 forinți (aproximativ 677 dolari) pe lună, situându-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei. Guvernul condus de Viktor Orban intenționează să îmbunătățească nivelul de trai și să reducă exodul forței de muncă, mizând pe o relansare economică și creșterea productivității.

Ce spun economiștii despre această decizie

Decizia survine într-un moment critic pentru economia ungară, care traversează o perioadă de recesiune. Cu alegerile generale din 2026 la orizont, partidul premierului Orban concurează cu opoziția condusă de Peter Magyar, care a promis, la rândul său, o creștere semnificativă a salariului minim.

În timp ce această măsură poate aduce beneficii sociale și poate sprijini consumul intern, există și riscuri. Mariann Trippon, economist la CIB Bank, a declarat că un astfel de ritm de creștere a salariilor reale – estimat la 7% anual în următorii doi ani – nu este sustenabil pe termen mediu, din cauza decalajului dintre creșterea salariilor și productivitatea economică.

Ce influență va avea asupra inflației

Ungaria se confruntă deja cu o rată ridicată a inflației, iar creșterea salariilor minime ar putea amplifica această problemă. Barnabas Virag, viceguvernator al Băncii Naționale a Ungariei, a subliniat că astfel de măsuri trebuie acompaniate de creșteri ale productivității companiilor pentru a preveni creșterea costurilor și scăderea competitivității.

Totuși, el a remarcat că impactul inflaționist poate fi atenuat dacă majorarea salariilor este susținută de performanțe economice mai bune și de profituri mai mari ale companiilor.

În cazul în care dinamica salariilor reale nu se temperează în perioada 2026-2027, ar putea apărea presiuni economice suplimentare asupra întreprinderilor mici și mijlocii, multe dintre acestea confruntându-se deja cu dificultăți. Creșterea costurilor forței de muncă fără o îmbunătățire corespunzătoare a productivității ar putea duce la închideri de firme, avertizează experții.

Deși planul guvernamental vizează reducerea decalajelor sociale și stimularea economiei, succesul său depinde de contextul economic global și de capacitatea Ungariei de a atrage investiții care să susțină dezvoltarea productivității.

Această măsură reprezintă o oportunitate de redresare economică, dar și un test major pentru guvernul Orban, care trebuie să echilibreze nevoile sociale cu stabilitatea economică. Rămâne de văzut dacă această strategie ambițioasă va reuși să transforme economia Ungariei fără a agrava presiunile inflaționiste.

Mai multe