Anul în care ieși la pensie dacă ești născut în 1968, 1970, 1975 sau 1980. Calculele care îi sperie pe români după noua lege

Pentru milioane de români, pensia nu mai este un orizont apropiat, ci un termen care se mută tot mai departe.

Noua lege a pensiilor și regulile deja în vigoare clarifică un lucru esențial: reperul standard rămâne vârsta de 65 de ani, însă anul exact în care poți ieși la pensie depinde strict de anul nașterii, de vechimea în muncă și, în cazul femeilor, de calendarul de creștere etapizată a vârstei de pensionare.

Potrivit explicațiilor publicate de BZI, nu există „scurtături” universale. Cine nu îndeplinește condițiile minime riscă să descopere prea târziu că mai are ani de muncă în față, chiar dacă a ajuns la vârsta standard.

Cum se stabilește, de fapt, vârsta de pensionare

În practică, pensionarea la limită de vârstă se bazează pe trei piloni clari. Primul este vârsta standard de 65 de ani, care reprezintă reperul general în sistemul public de pensii.

Al doilea este stagiul minim de cotizare, stabilit la 15 ani, fără de care nu poate fi obținut dreptul la pensie. Al treilea element este calendarul de egalizare a vârstelor de pensionare între femei și bărbați, aplicat gradual, în funcție de anul și luna nașterii.

Există și varianta pensionării anticipate, însă aceasta vine cu penalizări și condiții stricte privind vechimea realizată. Din acest motiv, pentru majoritatea salariaților, pensionarea la limită de vârstă rămâne singura opțiune realistă.

Specialiștii recomandă verificarea din timp a stagiului de cotizare și a perioadelor asimilate, precum studiile sau anumite concedii medicale, pentru a evita blocaje la momentul depunerii dosarului.

Ce se întâmplă cu femeile: diferențe mici, dar importante

Pentru femei, atingerea vârstei standard nu se face brusc, ci etapizat. Asta înseamnă că, în funcție de luna și anul nașterii, pensionarea poate avea loc puțin mai devreme sau puțin mai târziu față de pragul teoretic de 65 de ani. Diferențele nu sunt mari, dar pot conta în planificarea personală, mai ales pentru cei care își doresc să iasă din câmpul muncii imediat ce legea permite acest lucru.

Simulări care arată adevărul crud pentru generațiile 1968–1980

Pentru cei născuți în 1968, vârsta de 65 de ani este atinsă în 2033. Dacă stagiul minim de 15 ani este îndeplinit, acesta este anul orientativ în care poate fi depus dosarul de pensionare. În cazul femeilor, pot exista mici ajustări în funcție de luna nașterii, ca urmare a aplicării calendarului gradual.

Cei născuți în 1970 ajung la vârsta standard în 2035. În lipsa unor modificări legislative majore și cu vechimea minimă realizată, 2035 devine anul de referință pentru pensionarea la limită de vârstă, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, cu aceleași nuanțe legate de aplicarea etapizată.

Pentru generația 1975, pragul de 65 de ani este atins în 2040. Este un orizont care, pentru mulți salariați, pare încă îndepărtat, dar care confirmă realitatea dură a sistemului: cine nu acumulează vechime suficientă până atunci va fi nevoit să rămână activ pe piața muncii.

Cei născuți în 1980 sunt, probabil, cei mai afectați psihologic de aceste calcule. Pentru ei, anul pensionării standard este 2045, cu condiția realizării stagiului minim. Practic, această generație are în față peste două decenii de muncă până la pensie, dacă regulile rămân neschimbate.

Simulările indică un interval clar de pensionare pentru generațiile analizate: între 2033 și 2045. Ele nu sunt promisiuni, ci estimări bazate pe legislația actuală și pe ipoteza că nu vor apărea modificări majore în sistemul de pensii. În realitate, orice schimbare legislativă poate muta aceste repere.

De aceea, specialiștii recomandă ca fiecare salariat să își verifice periodic contribuțiile, să păstreze documentele de muncă și să solicite din timp adeverințe pentru perioadele care nu apar automat în evidențe. Pentru mulți români, surpriza nu este anul pensionării, ci faptul că nu îndeplinesc condițiile atunci când cred că le îndeplinesc.