Tabloul-monument al lui Nicolae Grigorescu, care a stat ascuns 20 de ani într-un depozit, intră acum în restaurare!

Una dintre cele mai importante picturi istorice ale României, „Atacul de la Smârdan” de Nicolae Grigorescu, intră în restaurare. Pictura a stat 20 de ani pitită într-un depozit al Muzeului Naţional de Istorie şi a mai văzut lumina simezelor doar acum trei ani, într-o scurtă expoziţie dedicată artiştilor Independenţei. Experţii şi-au dat seama că opera este în pericol, aşa că au retras-o.

„Atacul de la Smârdan”, pictura monumentală semnată de Nicolae Grigorescu şi considerată una dintre cele mai valoroase opere de artă ale României, intră în aceste zile într-un proces de restaurare care se anunţă complicat şi de durată.

Lucrarea, aflată în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, este una dintre imaginile-simbol ale Războiului de Independenţă şi, pentru mulţi români, una dintre acele opere recunoscute instantaneu încă din anii de şcoală, pentră că a fost reprodusă în foarte multe manuale.

Managerul interimar al Muzeului Naţional de Istorie a României, Cornel Constantin Ilie, spune limpede cât de important este tabloul: „Este, fără discuţie, una dintre cele mai importante opere aflate în patrimoniul instituţiei noastre şi, sigur, una dintre cele mai importante piese din patrimoniul cultural naţional. E o pictură reprezentativă pentru arta românească, poate cea mai importantă lucrare cu subiect istoric”.

Tabloul are nu doar valoare artistică, ci şi o istorie aparte. A fost comandat de Primărie în 1878 şi ar fi trebuit să fie gata în trei ani, dar Grigorescu l-a finalizat abia în 1885.

A fost „certat” public pentru asta, dar măiestria cu care a realizat pictura a făcut ca această supărare publică să fie repede uitată. Prima dată a fost expusă de Primărie, dar, după deschiderea Muzeului de Istorie, în 1972, opera a trecut în patrimoniul acestui muzeu şi a făcut parte din expoziţia permanentă, în sala dedicată Războiului de Independenţă.

A rămas acolo până în 2002, când au început lucrările de refacere a clădirii. După aceea, a petrecut o lungă perioadă în conservare, în afara circuitului public, fiind ţinută în depozit.

În 2023, muzeul a readus temporar lucrarea în atenţia publicului, ­într-o expoziţie specială, fiind, de fapt, şi un moment de rămas-bun înaintea unei etape esenţiale: restaurarea.

Cornel Ilie explică de ce această intervenţie nu este deloc una simplă: „Lucrarea este foarte mare, are aproape 10 metri pătraţi şi este o lucrare sensibilă din toate punctele de vedere. Restaurarea va dura ceva timp, dar e foarte important să facem acest lucru, astfel încât «Atacul de la Smârdan» să poată din nou să bucure ochii, sufletul şi mintea celor care îl vor vedea”.

O replică a capodoperei, în licitaţie, de la 5.000 de euro

În timp ce originalul uriaş al lui Grigorescu intră în restaurare, publicul poate vedea acum, în piaţa de artă, o versiune de mici dimensiuni a aceleiaşi imagini istorice.

Este vorba despre o lucrare realizată în anul 1903 de pictorul româno-francez Emilian Lăzărescu, la doar 18 ani după finalizarea capodoperei semnate Grigorescu. Lucrarea este expusă la Palatul Cesianu-Racoviţă din Capitală, în cadrul expoziţiei dedicate „Licitaţiei de Primăvară” cu picturi ale celor mai importanţi maeştri.

Poate fi văzută zilnic, de luni până duminică, între orele 10.00 şi 20.00, cu intrare liberă, până la data evenimentului, 24 martie. Licitaţia micul „Atac de la Smârdan” de Lăzărescu, cu dimensiunile 127.5 x 88.5 cm, are un preţ de pornire de 5.000 de euro.

Despre gestul lui Lăzărescu, Cornel Ilie spune: „Nu e de mirare că Emilian Lăzărescu a dorit să se raporteze la opera lui Grigorescu. A fost atras de această lucrare şi a reprodus-o aproape identic, ceea ce este mare lucru, pentru că e foarte greu să transpui în opera ta, la o scară mai mică, opera celui pe care poate l-ai considerat un maestru. Lucrarea l-a provocat şi este, la rândul ei, remarcabilă.”