Când ar putea fi redeschis cel mai spectaculos drum din România? Drumarii se luptă cu nămeți de peste cinci metri

Lucrările de deszăpezire de pe Transfăgărășan au intrat în cea mai complicată etapă, după ce utilajele au ajuns în zona celui mai mare culoar de avalanșe de pe traseu. Stratul de zăpadă depășește pe alocuri cinci metri, iar intervenția buldozerelor este îngreunată de bolovanii aduși de pe versanți. 

Drumarii care lucrează la deszăpezirea Transfăgărășanului se confruntă cu una dintre cele mai dificile porțiuni ale traseului montan. Utilajele au ajuns în zona considerată cel mai mare culoar de avalanșe de pe DN7C, acolo unde iarna a lăsat în urmă un strat compact de zăpadă care depășește cinci metri înălțime.

Potrivit reprezentanților DRDP Brașov, intervenția este îngreunată nu doar de cantitatea uriașă de zăpadă, ci și de rocile și bolovanii aduși de avalanșe de pe versanți direct pe carosabil. În multe locuri, buldozerele înaintează cu dificultate, iar operațiunile necesită atenție sporită pentru a evita deteriorarea utilajelor și pentru a putea elibera drumul în siguranță. Autoritățile spun că această etapă este una esențială pentru redeschiderea circulației pe unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din România.

Când ar putea fi redeschis Transfăgărășanul

Chiar dacă lucrările sunt complicate și condițiile din munte rămân dificile, drumarii susțin că intervențiile continuă zilnic cu ajutorul utilajelor grele de deszăpezire. Obiectivul autorităților este ca circulația rutieră să fie reluată până la mijlocul lunii iunie, dacă vremea va permite continuarea lucrărilor în condiții normale.

În prezent, circulația pe DN7C - Transfăgărășan rămâne închisă între Bâlea Cascadă și Bâlea Lac, segmentul aflat la cea mai mare altitudine și cel mai expus fenomenelor meteo extreme. Turiștii care vor să ajungă la Bâlea Lac pot urca doar cu telecabina, singura variantă de acces disponibilă în această perioadă. Stațiunea aflată la peste 2.000 de metri altitudine încă păstrează un peisaj de iarnă autentic, iar la stația meteo de la Bâlea Lac stratul de zăpadă măsoară aproximativ 55 de centimetri.

De ce rămâne Transfăgărășanul una dintre cele mai iubite șosele 

În fiecare vară, mii de turiști aleg Transfăgărășanul pentru peisajele spectaculoase și experiența unică oferită de traversarea Munților Făgăraș. Drumul șerpuiește printre vârfuri abrupte, lacuri glaciare și cascade impresionante, oferind priveliști care atrag atât turiști români, cât și străini.

Cei care ajung acolo pot opri la Bâlea Lac pentru drumeții, fotografii sau plimbări în aerul rece de munte, iar curbele spectaculoase ale șoselei au transformat Transfăgărășanul într-una dintre cele mai apreciate rute pentru motocicliști și pasionații de condus. În zilele senine, panorama asupra Munților Făgăraș este considerată una dintre cele mai spectaculoase din România. Pe lângă peisaje, turiștii merg și pentru liniștea muntelui, aerul curat și experiența unei călătorii care combină aventura cu natura sălbatică.

Românii care au ajuns pe Transfăgărășan vor să revină

Mulți dintre cei care au vizitat Transfăgărășanul spun că experiența este una pe care nu o uită ușor și că ar reveni oricând pentru peisajele spectaculoase. Andrei, turist din Cluj, a scris într-un comentariu, pe TikTok: „Am ajuns vara trecută pentru prima dată și am rămas fără cuvinte când am văzut serpentinele și lacul Bâlea. E unul dintre cele mai frumoase locuri din România".

Alt român a adăugat:„Drumul este superb, iar fiecare oprire oferă alt peisaj. Am făcut zeci de fotografii și tot simți că nu poți surprinde frumusețea locului". Ioan le-a răspuns: „Am mers și eu cu motocicleta pe Transfăgărășan și experiența a fost incredibilă. Aerul, munții și curbele fac tot traseul special". „Este genul de loc unde revii de fiecare dată cu plăcere. Chiar și după câteva vizite, Transfăgărășanul reușește să te impresioneze”, a fost un alt comentariu. 

Cum a fost construit Transfăgărășanul

Transfăgărășanul, drumul care leagă Muntenia de Transilvania peste Munții Făgăraș, a fost construit în perioada 1970–1974, la inițiativa regimului condus de Nicolae Ceaușescu. Considerat un proiect strategic militar, șoseaua a fost gândită ca rută de acces rapid peste munți, într-o zonă dificilă și expusă, unde altădată existau doar poteci alpine. Lucrările au fost extrem de complicate, cu sute de mii de tone de rocă dinamitată, tuneluri săpate în versant și condiții extreme de lucru la altitudini de peste 2.000 de metri.

Construcția a implicat mii de muncitori și militari, iar numeroase surse istorice vorbesc despre efortul uriaș depus și despre pierderile umane din timpul șantierului. Rezultatul a fost însă un drum unic în România, cu serpentine dramatice, viaducte impresionante și peisaje alpine care l-au transformat ulterior într-una dintre cele mai spectaculoase șosele montane din Europa.