Ce se întâmplă cu migranții când ajung la ghișeele statului: „Mai veniți mulți?”

Diferența dintre imaginea prezentată în actele oficiale și realitatea trăită de muncitorii străini este uriașă. Deși procedurile de regularizare par clare și accesibile pe hârtie, în practică mulți migranți se lovesc de umilință, confuzie și refuzuri la ghișee. 

Unii povestesc că, atunci când încearcă să-și rezolve documentele, sunt întâmpinați de funcționari care le spun fără ezitare: „Tu ești ilegal aici.”

Tot acolo, un muncitor din Nepal trebuie să completeze o declarație în care să scrie numele angajatorului care l-a ținut fără acte. Dacă spune adevărul, acel om poate avea probleme. Dacă minte, riscă el.

„Tu ești între ciocan și nicovală”, spune Anatolie Coșciug, director adjunct al Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației. „Te-au ajutat niște oameni, te-au angajat fără acte, te-au sprijinit să stai, să-ți plătești datorii. Și acum tu le scrii numele și prenumele într-un document oficial. Ce se întâmplă cu datele alea, pe bune?”

România a lansat la finalul lunii aprilie, prin OUG 32/2026, primul program de regularizare pentru muncitorii străini aflați în ilegalitate. Practic, oamenii care au intrat legal în țară cu viză de muncă și nu au decizie de returnare pot merge la Inspectoratul General pentru Imigrări pentru a reintra în legalitate.

Era nevoie de un astfel de program pentru că, în ultimii ani, mii de muncitori din Nepal, Bangladesh, Sri Lanka, India sau Pakistan au ajuns să trăiască fără acte în România. De multe ori, nu pentru că au vrut să încalce legea, ci pentru că angajatorii nu le-au depus documentele la timp sau pentru că procedurile s-au blocat în birocrație.

Declarația care îi poate băga în probleme

Primul pas pentru regularizare este completarea unei declarații pe propria răspundere. Pare simplu, dar oamenii care lucrează direct cu migranții spun că exact aici apare una dintre cele mai mari probleme.

Muncitorii trebuie să spună unde au locuit și unde au muncit fără acte.

„Eu întreb: ce faci, minți? Zici că ai lucrat în altă parte? Zici adevărul și riști să-i pui pe oamenii ăia într-o situație...? E un document oficial, până la urmă, e semnat”, spune Anatolie Coșciug, potrivit Antena 3 CNN. 

Potrivit acestuia, nici acum nu este clar ce se întâmplă cu informațiile din declarațiile respective.

„Nu e clar ce fac cu declarațiile astea. Se duc și verifică unde au declarat oamenii ăștia că au lucrat ilegal? Sunt câteva mii de firme și de proprietari care au ținut în ilegalitate niște oameni. Nu e foarte clar. Nu am înțeles ce faci cu informația asta”, afirmă cercetătorul.

„Tu ești ilegal aici”

Anatolie Coșciug spune că la multe ghișee există încă o atitudine care îi face pe migranți să se teamă să meargă singuri.

„Stilul ăsta polițienesc: deja se raportau «Tu ești ilegal aici», știi?”, povestește el.

Din cauza acestor situații, voluntari, studenți și profesori au început să îi însoțească pe muncitori la sediile IGI.

„Doar să fie acolo, să asiste, ca să punem un pic de presiune pe ei. Că noi am văzut: dispare foarte mult din cum se raportează la migranți când sunt însoțiți de români care știu legea”, spune Coșciug.

Georgiana Bădescu, coordonatoarea programului de migrație de la Centrul pentru Resurse Juridice, merge aproape zilnic cu migranți la birourile IGI din București.

Ea povestește că a fost la biroul IGI din Ilfov încă din prima zi după apariția ordonanței.

„Am mers cu șase persoane. Printre ele, trei au fost regularizate acolo, moment în care angajatul de la ghișeu ne-a întrebat: «Mai veniți cu mulți?» Noi încercam să explicăm că o să vină sute”, spune Bădescu.

Mulți migranți cer să fie însoțiți doar pentru că se simt mai în siguranță.

„Uneori pur și simplu apelează la noi doar ca să-i susținem”, explică ea. „Vor să simtă că e cineva care vorbește limba acestei țări, care știe legea și care se poate bate, între ghilimele, pentru ei.”

Dosare DIICOT și angajatori acuzați că profită de muncitori

Georgiana Bădescu spune că există și situații în care muncitorii sunt ținuți intenționat în ilegalitate.

„Există și modelul – și noi l-am documentat la cerere și există o anchetă la DIICOT – în care pur și simplu aduc migranți pe care îi țin în ședere ilegală pentru că au foloase materiale, pentru că pentru oamenii aceștia nu se plătesc taxe”, afirmă ea.

Potrivit acesteia, există „dosare la DIICOT cu zeci de victime care au fost împinse în ședere ilegală ca să nu se plătească taxe”.

O altă practică despre care vorbește frecvent este reținerea documentelor.

„Sunt foarte mulți angajatori care le rețin ilegal pașaportul și permisul de ședere”, spune Georgiana Bădescu. „Și sunt persoane în ședere ilegală care vor să aplice pentru regularizare și nu au acte – pentru că angajatorul le ține.”

Ea povestește inclusiv cazul unui migrant din Mehedinți al cărui permis era ținut de angajator.

„Mi s-a răspuns că în condica IGI apare că și l-a ridicat singur, de parcă asta ar infirma ipoteza cum că angajatorul îi ține actele. Sunt birouri teritoriale care pur și simplu nu răspund la sesizările noastre așa cum ar trebui. Nu fac investigații, nu îi interesează”, afirmă coordonatoarea CRJ.

„Pe un om îl deportezi și pe unul îl amendezi”

Cei care lucrează direct cu migranții spun că sancțiunile sunt complet disproporționate.

„Nu putem vorbi de proporționalitate când pe un om îl deportezi și pe unul îl amendezi”, spune Georgiana Bădescu.

Ea afirmă că foarte puțini migranți ajung să depună plângeri sau să își ceară drepturile.

„Migranții nu au mijloacele financiare necesare să-și angajeze un avocat, nu au mijloacele necesare să strângă un probatoriu. Adică nu au metode practice și facile să raporteze infracțiuni. Când raportează, nu sunt rezolvate”, explică ea.

Anatolie Coșciug vorbește și despre un alt efect al sistemului românesc: dependența totală de angajator.

„Asta creează un sistem de legare de glie”, spune el. „În momentul în care vrei să avansezi în carieră, poate termini niște studii, trebuie să reiei procesul de la zero, ca și cum n-ai avut deloc experiență în România.”

Potrivit cercetătorului, mulți migranți au ajuns în ilegalitate pur și simplu pentru că procedurile sunt prea complicate.

„S-au trezit în ilegalitate efectiv pentru că era atât de complex mecanismul de prelungire sau de schimbare de la student la muncă sau de la muncă necalificată la muncă calificată”, afirmă acesta.

Atât Georgiana Bădescu, cât și Anatolie Coșciug spun că statul român nu a comunicat suficient cu organizațiile care lucrează direct cu migranții.

„Nu au făcut întâlniri cu ambasadele, n-au făcut întâlniri cu organizațiile din teritoriu”, spune Coșciug. „În Germania, de exemplu, există un registru al organizațiilor care lucrează în domeniul ăsta, care sunt invitate constant, sunt informate. La noi nu există așa ceva.”

Între timp, voluntarii continuă să meargă zilnic cu migranți la ghișeele IGI din București și din alte orașe mari. Iar oamenii care văd direct ce se întâmplă acolo spun că adevărata imagine a sistemului nu seamănă aproape deloc cu cea din documentele oficiale.