FotoCetățean speriat de bombe, caut adăpost! Ce am găsit în „buncărele” antiatomice de sub blocuri

Zeci de ani, pentru generații de români, afirmația a fi „speriat de bombe” a fost o simplă glumă și așa a fost tratată și problema locurilor unde te puteai adăposti în caz de război. Dar odată cu apariția războaielor din Ucraina sau Iran, autoritățile și-au adus aminte de adăposturile de protecție civilă. Click! a vizitat câteva astfel de spații și iată ce am descoperit!

Legislația privid adăposturile antiatomice, veche de peste 20 de ani

În acest domeniu, România lucrează după norme din 1999 și după o Strategie Națională de Protecție Civilă din 2005. Conform profit.ro, aceste norme prevăd că probabilitatea unui atac militar major este minimă și ipotezele nu au inclus, la momentul redactării, scenarii de conflict armat la frontieră. Legislația în vigoare prevede că adăposturile de protecție civilă pot fi utilizate în timp de pace pentru alte destinații, cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență în maximum 24 de ore și cu informarea prealabilă a centrelor operaționale ISU. Multe adăposturi sunt în prezent insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite sau au suferit modificări structurale.

Aceste spații sunt de mai multe categori: aflate în grija statului (din instituțiile publice, blocurile ANL, metrou) sau, în majoritatea cazurilor, private, aflate în grija asociațiilor de proprietari. Diferența este foarte mare, căci primele sunt prea puține, iar cele din ultima categorie au fost transformate în pivnițe „de folos” locuitorilor din imobil.

„Eu am văzut multe în viață. Scăpăm și de data asta”

În sectorul 1, pe Șoseaua Nicolae Titulescu nr. 10, chiar la ieșirea din Pasajul Victoria și la doi pași de sediul guvernului, vizităm un adăpost care aparține Asociației de Proprietari. Nea Petru Stăncuț, administratorul, inginer de meserie, este ghidul nostru în catacombele adăpostului de sub blocul construit în 1980.

„Din trei scări, două au adăposturi, una, cea din mijloc, nu are. Acesta are 163 de metri pătrați, Am adus și saltele, am făcut și reparații. Avem toalete în adăpost… unde ați mai văzut așa ceva? Sunt în stare perfectă de funcționare”, ne arată administratorul în timp ce face proba la WC.

Prin camere sunt puse și obiecte de-ale vecinilor, ba chiar o cameră este folosită drept sală de ședință. „Este dreptul nostru că suntem proprietari și am plătit acest spațiu care a devenit privat. Oricum nu deranjează cu nimic adăpostirea la nevoie, iar legea spune clar că în caz de situație limită avem 24 de ore pentur a evacua ce deranjează”, răspunde inginerul nedumeririlor noastre.

Unele instalații de arisire sunt ruginite, în timp a dispărut un motor electric de la instalația de aerisire, ieșirea de rezervă este blocată de un maldăr de pământ, dar Nea Petre nu își pierde cumpătul. „Eu am văzut multe în viață. Scăpăm și de data asta”, ne spune sigur pe el administratorul.

„S-au investit bani aici. Spațiile sunt bibelou”

La celălalt capăt al orașului, în sectorul 3, pe Aleea Cioplea există mai multe blocuri administrate de primăria de sector și toate au la subsol adăposturi de protecție civilă. La subsolul unuia dintre ele, un imobil cu 8 etaje, Alin Popescu, administratorul complexului ne deschide ușa adăpostului.

„Mă ocup de ele ca de ochii din cap, ca de casa mea. Le îngrijim, le întreținem că nu știi când o să ai nevoie de ele. Uitați-vă ce se întâmplă în lume. Nu cred că o să ajungem să ne refugiem în ele, dar nu se știe niciodată. Acum un an jumătate – doi, au fost făcute ultimele investiții și spațiile sunt bibelou”, se mândrește Alin.

Ne spune că locatarii au fost încântați că spațiile sunt îngrijite căci „sunt siguri că spre deosebire de alții o să scape dacă se întâmplă vreo bombă, căci în București este multă lume”. Alin o spune și pe aia dreaptă: veghează tot timpul ca spațiile să nu fie folosite la altceva și oricum oamenii dacă au văzut că se investește și nu li se cer bani au fost mulțumiți.

Câte adăposturi de protecție civilă are România

Peste 5.000 de adăposturi pentru populație, în caz de atac aerian, au fost inventariate în România, potrivit unui raport publicat de Curtea de Conturi în 2025, citat de adevarul.ro. În cazul adăposturilor construite special pentru rolul lor de apărare, majoritatea au fost realizate în perioada comunistă și aproape jumătate sunt nefuncționale. „Din totalul de 5.072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 2.543 sunt neoperaționale (50,14%). Fondul de adăpostire este vechi: 73% din adăposturi, respectiv 3.711, sunt construite înainte de anul 1990”, informa Curtea de Conturi a României.

Bucureștiul are 1.337 de adăposturi de protecție civilă înregistrate, distribuite inegal între cele șase sectoare, arată ultima centralizare de la ISU București-Ilfov, din 31 decembrie 2022. Sectorul 2 concentrează cel mai mare număr — aproximativ 345 de locații — urmat de Sectorul 6 cu 295 și Sectorul 1 cu 164. La polul opus se află Sectorul 5, cu doar 58 de adăposturi pentru o populație de peste 270.000 de locuitori.

.