Criză de vaccin ROR în România. Copiii rămân fără protecție, iar medicii sunt nevoiți să amâne imunizarea
Vaccinul ROR, care protejează copiii împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, lipsește din cabinetele multor medici de familie și pediatri din România. În mai multe județe, stocurile Direcțiilor de Sănătate Publică au fost epuizate, iar părinții sunt nevoiți să amâne imunizarea copiilor. Situația apare într-un context delicat, în care acoperirea vaccinală este deja scăzută.
Medicii sunt nevoiți să amâne imunizarea
Un vaccin considerat esențial în schema națională de imunizare a devenit tot mai greu de găsit. Medicii de familie și pediatrii din mai multe județe spun că nu mai primesc doze de vaccin ROR de la Direcțiile de Sănătate Publică, iar programările copiilor sunt amânate până la o nouă aprovizionare. Cei mai afectați sunt părinții care ajung la cabinet pentru vaccinarea de la vârsta de un an sau pentru rapelul recomandat între 5 și 7 ani și află că imunizarea nu poate fi făcută.
În lipsa unor explicații clare privind termenul de livrare, medicii sunt cei care trebuie să gestioneze nemulțumirea familiilor și să reprogrameze consultațiile. „Odată solicitat, nu au avut posibilitatea să-l obțină de la DSP. Că nu există pe stoc”, explică medicul de familie Eva Cristescu. Problema nu este una izolată și afectează atât localități mari, cât și comunități mai mici, unde accesul la servicii medicale este deja limitat.
Patru județe au stocuri zero, alte câteva semnalează dificultăți
Datele disponibile arată că, în prezent, direcțiile de sănătate publică din Tulcea, Vaslui, Neamț și Arad au rămas fără nicio doză de vaccin ROR în stoc. Reprezentanții DSP susțin însă că aceste cifre reflectă doar rezervele instituțiilor și că o parte dintre medicii de familie ar mai avea vaccin disponibil în cabinete. În practică, mulți medici spun însă că și propriile stocuri s-au epuizat și că nu au de unde să se aprovizioneze.
Probleme privind disponibilitatea vaccinului au fost semnalate și în Argeș, Botoșani, Ilfov și Buzău. Deși Ministerul Sănătății afirmă că direcțiile de sănătate publică pot transfera doze între județe pentru a acoperi temporar lipsurile, această soluție nu este aplicată în teren. Majoritatea direcțiilor așteaptă noi livrări de la nivel central, fără un termen clar pentru reluarea distribuției.
Amânarea vaccinării crește riscul unor complicații severe
Vaccinul ROR oferă protecție împotriva a trei boli infecțioase extrem de contagioase: rujeolă, oreion și rubeolă. Prima doză este administrată la vârsta de 12 luni, iar rapelul între 5 și 7 ani, pentru consolidarea imunității. Întârzierea vaccinării îi lasă pe copii vulnerabili într-o perioadă în care virusurile continuă să circule.
„Putem vorbi de encefalopatie, inflamația creierului, o afecțiune foarte, foarte gravă, dar și de complicații din spectrul pneumoniilor, care pot ajunge până la deces”, avertizează medicul de familie Eva Cristescu. Potrivit acesteia, fiecare întârziere a imunizării înseamnă o perioadă în care copiii rămân neprotejați în fața unor boli care pot avea evoluții severe. Medicul subliniază că schema de vaccinare trebuie respectată pentru ca protecția să fie eficientă. În lipsa imunizării la timp, riscul apariției unor forme grave de boală și al complicațiilor crește semnificativ, în special în rândul copiilor mici, categoria cea mai vulnerabilă în fața rujeolei.
România rămâne cu mii de copii nevaccinați
Criza actuală vine peste o problemă deja existentă: scăderea acoperirii vaccinale. Potrivit datelor oficiale, în 2025 peste 19.000 de copii aveau vaccinarea ROR restantă, înainte ca lipsa dozelor să afecteze și mai mult ritmul imunizării. Specialiștii avertizează că fiecare întârziere prelungește perioada în care copiii rămân expuși unor boli care pot fi prevenite prin vaccinare.
În lipsa unei aprovizionări rapide și predictibile, medicul de familie spune că încrederea părinților în programul național de vaccinare riscă să fie afectată și mai mult. Pentru mulți dintre ei, explicațiile privind blocajele de aprovizionare nu sunt suficiente, iar responsabilitatea cade tot pe umerii medicilor, care trebuie să justifice de ce un vaccin inclus în schema obligatorie nu poate fi administrat la timp.