Cu cât va crește salariul minim de la 1 iulie. Anunțul ministrului Muncii

28 martie 2024 14:34   Național

Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, a anunțat care ar urma să fie valoarea salariului minim de la 1 iulie 2024. Acesta va fi mai mare cu câteva sute de lei. Salariul minim, în România, este în acest moment 3.300 de lei brut, adică 2079 lei net (418.21 €). 

 „De la 1 iulie 2024 să avem o valoare de 3.700 lei salariul minim pe economie"

„La finalul anului trecut am avut o întâlnire în Consiliul Național Tripartit unde orientarea pe care cele trei părți, reprezentanții confederațiilor sindicale, reprezentanții patronatelor și reprezentanții Executivului, este aceea că de la 1 iulie 2024 să avem o valoare de 3.700 de lei salariul minim pe economie. Foarte important, pentru că și în acest mecanism pe care îl avem în lucru și la care lucrează colegii noștri de la Institutul Național de Cercetare în domeniul muncii și protecției sociale, ținem cont de trei componente.

Una dintre cele trei componente este reprezentată de productivitate. Este foarte important ca, în creșterea salariului minim, să nu se regăsească doar nevoia socială de creștere a venitului, ci aceasta să fie corelată cu creșterea productivității, astfel încât să avem și pentru angajatori o creștere sănătoasă, astfel încât angajatorul să își poată permite să vină cu creșteri suplimentare pentru angajați", a explicat ministrul Muncii. 

„Angajatul să fie preocupat în permanență să aducă un plus de valoare"

„Important este ca și angajatul să fie preocupat în permanență să aducă un plus de valoare pentru angajator. Angajatorul trebuie să fie primul interesat să plătească mai bine un angajat bun, cu atât mai mult pe o piață a forței de muncă deficitară”,  a declarat ministrul Muncii, potrivit antena 3 cnn. Bucura a mai precizat că este important ca salariul minim să reflecte ceea ce face angajatul efectiv, pentru că sunt situații în care se găsesc și alte forme de stimulare a salariaților.

„Atât timp cât acestea sunt legale, și în ceea ce ne privește noi acceptăm asta, dar este foarte important ca atât angajatul cât și angajatorul să găsească un echilibru și să înțeleagă că, până la urmă, salariul declarat este purtător și de contribuții de asigurări sociale, ceea ce într-o zi ne va duce pe fiecare dintre noi în situația de a deveni din asigurat, beneficiar. Iar contribuțiile mai mari vor influența în mod direct și pensiile mai mari”, a mai explicat Simona Bucura-Oprescu.

Ce riscuri vede Comisia Europeană 

O analiză a Comisiei Europene publicată recent, arată că există riscuri şi beneficii ale unor majorări semnificative ale salariului minim. În România, modificarea salariului minim este decisă de Guvern pe baze discreţionare. Acesta este fixat după negocieri consultative cu sindicatele şi patronatele. Tipic, nivelul salariului minim este revizuit în fiecare an, în ianuarie, dar sunt posibile şi ajustări ad-hoc în timpul anului, se arată în comunicatul executivului. 

Comisia Europeană consideră că o astfel de abordare este ineficientă și România ar trebui să schimbe modul în care decidenții hotărăsc nivelul salariului minim, pentru a fi aliniat cu nevoile fundamentale ale economiei.

 „Salariul minim ar putea să nu fie cel mai eficient instrument pentru a reduce sărăcia"

„Atunci când decide o majorare, Guvernul utilizează o gamă largă de indicatori macroeconomici (inflaţie, salarii, productivitate şi evoluţia generală a pieţei muncii), dar nu urmează o formulă clară. Acest lucru este valabil în special în ţările cu putere mică de negociere colectivă, cum este România. În aceste cazuri, unii economişti susţin că procesul de stabilire a salariului minim ar trebui luat, cel puţin parţial, din mâinile politicienilor şi delegat către experţi independenţi, care utilizează formule matematice, precum în Franţa şi Ţările de Jos.

În acelaşi timp, salariul minim ar putea să nu fie cel mai eficient instrument pentru a reduce inegalitatea şi sărăcia. El tinde să fie un instrument slab concentrat pentru acest scop şi susţine mai degrabă indivizii decât gospodăriile, pentru că acoperă numai persoanele angajate", se arată în analiza Comisiei Europene.

Mai multe