Cum motivează CCR anularea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale: „Discurs constant antidemocratic și antisemit”
Luni seară, Curtea Constituțională a publicat hotărârea prin care a respins candidatura Dianei Iovanovici Șoșoacă la alegerile prezidențiale, motivând că aceasta nu îndeplinește anumite condiții de eligibilitate.
În decizia sa, Curtea a subliniat că înregistrarea candidaturii contravine valorilor democrației, principiului statului de drept și respectării Constituției, condiții care sunt corelate cu apartenența României la Uniunea Europeană și NATO. Aceste valori sunt considerate esențiale pentru garantarea ordinii politice și militare a țării.
În document se arată că, deși jurământul de credință este depus doar de candidatul care câștigă alegerile, cerințele incluse în acest jurământ constituie de fapt criterii de eligibilitate încă de la momentul depunerii candidaturii.
Astfel, orice persoană care dorește să candideze la funcția de președinte al României trebuie să respecte aceste condiții încă de la înregistrarea candidaturii sale, nu doar după câștigarea alegerilor.
Ce articole din Constituție încalcă Diana Șoșoacă
Curtea a analizat actele și faptele prezentate de contestatari și, având în vedere paragrafele 7-14 și 22 ale hotărârii, a decis că înregistrarea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024 încalcă prevederile constituționale din articolele 1 (alin. 3 și 5), 82 (alin. 2), corelate cu articolele 148 și 149.
Aceste prevederi se referă la respectarea valorilor democrației, statului de drept și obligația respectării Constituției, elemente esențiale care garantează apartenența României la UE și NATO. Curtea a admis astfel contestațiile depuse și a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024.
CCR a reiterat că dreptul de a fi ales este un drept politic fundamental, indispensabil pentru funcționarea democrației și a statului de drept. Totuși, acest drept nu este absolut, putând fi supus unor limitări care derivă din interpretarea democratică a Constituției. Respectarea exigențelor constituționale și legale este o condiție sine qua non pentru exercitarea acestui drept.
În continuare, Curtea a precizat că examinarea condițiilor de eligibilitate, inclusiv cele ce țin de jurământul de credință, poate fi realizată doar de aceasta. A admite candidatura unei persoane care, încă de la început, nu respectă aceste condiții, ar fi contrar principiilor democrației, în ciuda faptului că jurământul formal se depune doar la câștigarea alegerilor.
Astfel, Curtea a subliniat că un candidat trebuie să îndeplinească aceste criterii de la momentul depunerii candidaturii, nu doar ulterior.
Discursul public al Dianei Șoșoacă încalcă Constituția
CCR a remarcat, de asemenea, faptul că prin discursul său public, Diana Șoșoacă a promovat constant idei care contravin ordinii constituționale și fundamentelor democratice ale statului român.
Prin luările sale de poziție, aceasta a susținut încălcarea Constituției și îndepărtarea României de alianțele sale internaționale, în special UE și NATO, aspecte care constituie o încălcare directă a obligațiilor asumate de un potențial președinte.
Curtea a concluzionat că declarațiile publice și participarea la evenimente care subminează valorile constituționale sunt dovezi suficiente pentru a arăta că Diana Șoșoacă nu respectă obligațiile care decurg din funcția de președinte, iar discursul său este incompatibil cu cerințele constituționale și democratice ale acestei funcții. Acest lucru face imposibilă acceptarea candidaturii sale.
La ședința în care s-a luat această decizie au participat președintele CCR, Marian Enache, și judecătorii Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Dimitrie-Bogdan Licu, Laura-Iuliana Scântei, Gheorghe Stan și Varga Attila. Laura-Iuliana Scântei a formulat o opinie separată. Judecătoarele Livia Stanciu și Elena Simina Tănăsescu, numite de președintele Klaus Iohannis, au absentat de la această ședință.