Cursă contracronometru pentru salvarea banilor din PNRR pentru Autostrada Moldovei. „Există diferențe între ce se anunță și ritmul lucrărilor”

Autostrada Moldovei (A7), unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, intră într-o etapă critică. Aproximativ 120 de kilometri trebuie finalizați până în august 2026, termen-limită impus prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar întârzierile deja acumulate ridică semne serioase de întrebare privind respectarea acestui calendar.

Miza este una uriașă: circa 96 de kilometri sunt finanțați integral din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene, prin componenta de granturi a PNRR. Nerespectarea termenelor ar putea duce la pierderea acestor bani, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe bugetul național.

Lucrările sunt executate de grupul UMB Tehnostrade, controlat de Dorinel Umbrărescu, însă ritmul de execuție este, potrivit experților, sub așteptări în mai multe zone.

Tronsonul cel mai avansat: șanse de deschidere în primăvară

Cel mai avansat segment rămas în lucru este cel dintre Adjud Nord și Răcăciuni, parte din Lotul 2 Focșani – Bacău, cu o lungime de aproximativ 22 de kilometri, potrivit Adevarul. 

Deși mai puțin de jumătate din acest lot fusese deschis circulației încă din decembrie 2024, imaginile recente din dronă arată o mobilizare consistentă pe restul tronsonului. Stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 95%.

Asociația Pro Infrastructură estimează că circulația ar putea fi deschisă până la finalul lunii aprilie 2026, dacă autoritățile vor lua această decizie. Cu toate acestea, oficialii rămân prudenți.

„August 2026 pentru tronsonul de la Adjud la Mircești, cele care sunt pe granturi PNRR. De la Mircești la Pașcani, care a rămas pe împrumut PNRR, după august, dar tot în 2026”, a declarat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.

Deschiderile parțiale, soluție sau problemă?

Deschiderea doar până la Răcăciuni ar putea crea, însă, mai multe probleme decât beneficii. Adrian Covăsnianu, vicepreședinte al Asociației „Moldova vrea Autostradă” și fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, avertizează că astfel de soluții fragmentate pot genera blocaje.

„Există riscul unor blocaje, așa cum s-a întâmplat și la Adjud, pentru că descărcarea se face în DN2, cu limitări locale. Ar fi mai util ca tronsoanele să fie deschise împreună, pentru o circulație fluentă”, a explicat acesta.

Potrivit lui Covăsnianu, există angajamente ca până în mai 2026 să se ajungă la Răcăciuni, iar până în august să fie finalizat și tronsonul până la Bacău. Totuși, aceste termene sunt privite cu rezervă.

Lotul 3, între Răcăciuni și Bacău (21,5 km), este unul dintre punctele sensibile ale proiectului. Deși oficial termenul rămâne august 2026, realitatea din teren indică un progres inegal.

„Acestea sunt declarațiile oficiale. În realitate, situația este mai complicată. Există diferențe între ce se anunță și ritmul efectiv al lucrărilor”, a subliniat Adrian Covăsnianu.

Acesta atrage atenția că ritmul diferă de la un lot la altul și că finalizarea în termen depinde de mobilizarea constructorului, mai ales în perioada următoare.

Structurile, punctele critice ale autostrăzii

Asociația Pro Infrastructură avertizează că principalele blocaje sunt reprezentate de lucrările complexe de infrastructură, în special poduri și pasaje.

Printre cele mai dificile obiective se numără un pasaj de aproximativ 1,2 kilometri peste magistrala feroviară M500, la est de Cleja, precum și un alt pasaj de circa 730 de metri în zona Nicolae Bălcescu, ambele lucrări complexe care înregistrează întârzieri și pot influența decisiv ritmul general de execuție al autostrăzii.

Aceste lucrări au deja întârzieri semnificative și pot afecta întregul calendar. Chiar și în scenariul optimist, specialiștii estimează că se poate ajunge la Bacău cel mai devreme la finalul lunii iunie, dar doar în condițiile unei mobilizări excepționale.

„Atingerea țintei este încă posibilă, dar va fi extrem de greu. Este nevoie de mobilizare în trei schimburi, nonstop, și de suplimentarea forței de muncă”, avertizează Asociația Pro Infrastructură.

Totodată, experții atrag atenția asupra riscului ca graba să afecteze calitatea lucrărilor, în special în cazul terasamentelor și al straturilor de asfalt, care necesită respectarea unor timpi tehnologici stricți.

Situația este și mai complicată pe sectorul Bacău – Pașcani, unde cele trei loturi, însumând aproximativ 77 de kilometri, sunt mult în urma graficului.

În această zonă, unele dintre lucrările esențiale sunt abia la început sau chiar neîncepute, cum este cazul unui pasaj important peste magistrala M500 și DN2, la nord de Bacău, aflat încă într-un stadiu incipient, dar și al podului de pe Centura Roman peste râul Moldova, care se află doar la nivel de fundații.

Volumul de muncă rămas este uriaș, iar atingerea obiectivului de a deschide circulația pe cei peste 96 de kilometri dintre Adjud Nord și Săbăoani până la 31 august 2026 va necesita un efort considerabil.

„Sunt foarte multe structuri și un volum impresionant de lucrări. Riscul de a face rabat la calitate este extrem de ridicat”, avertizează Asociația Pro Infrastructură.

Termene optimiste vs. realitatea din teren

Adrian Covăsnianu rămâne rezervat în privința respectării termenelor asumate oficial. Potrivit acestuia, există angajamente ca circulația să fie deschisă până la Mircești în august 2026, iar până la Pașcani spre finalul anului.

„Termenul de finalizare spre sfârșitul lui 2026 pare mai realist, dar și acesta este condiționat de evoluția lucrărilor pe tronsoanele din sud”, a explicat acesta.

În plus, ultimul lot, Săbăoani – Pașcani, este finanțat prin componenta de împrumut a PNRR, nu din granturi, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra constructorului și, implicit, ritmul de execuție.

În total, autoritățile au promis aproximativ 250 de kilometri de autostradă în 2026. Însă, în cazul Autostrăzii Moldovei, atingerea acestui obiectiv depinde de o mobilizare fără precedent în lunile următoare.