De ce mare parte dintre tineri nu știu cum funcționează statul român. Materia care ar trebui să-i învețe, o „Cenușăreasă”

În România, o mare parte dintre tineri se confruntă cu un adevărat paradox: deși trăiesc într-o democrație și au la îndemână toate informațiile despre funcționarea statului, ei cunosc foarte puțin sau deloc despre rolul instituțiilor, despre alegeri sau despre impactul deciziilor politice asupra vieților lor. Lipsa acestor cunoștințe îi transformă adesea în spectatori pasivi, vulnerabili la ideologii superficiale și influențe externe.

Indiferența tinerilor față de alegeri – un fenomen îngrijorător

Tinerii din România au fost, tradițional, una dintre categoriile cele mai puțin implicate în procesul electoral.

În județele din nordul Moldovei, de exemplu, pensionarii au fost cei care au dus greul scrutinelor, în timp ce tinerii au acceptat pasiv candidații aleși de generațiile mai în vârstă. Motivele pentru care mulți tineri nu votează sunt diverse, dar unul dintre cele mai evidente este lipsa de cunoștințe despre funcționarea statului român.

„Sunt mulți colegi care habar nu au ce face Parlamentul. Nu înțeleg cu ce se ocupă un deputat sau președintele României”, spune un elev de liceu din Botoșani.

Această ignoranță îi împiedică să înțeleagă de ce este important să participe la alegeri și să aleagă oameni competenți. Într-un astfel de context, indiferența electorală devine o consecință firească.

Educația civică – o „Cenușăreasă” a programei școlare

Curios este faptul că elevii au acces la aceste informații încă din gimnaziu. Materia de educație civică, redenumită ulterior educație cetățenească și acum educație socială, face parte din programa școlară de la clasa a V-a până la clasa a VIII-a.

Însă, în realitate, această disciplină este tratată ca o „Cenușăreasă” a sistemului educațional.

Comparativ cu disciplinele tradiționale precum matematica, limba română sau biologia, educația civică primește prea puțină atenție. În multe școli, materia este considerată o formalitate, iar elevii primesc nota 10 indiferent de nivelul de implicare. Totuși, există și excepții.

Profesori dedicați, precum Elena Ciubotaru din Botoșani, încearcă să insufle elevilor o înțelegere reală a funcționării statului și a importanței alegerilor. „De multe ori, elevii mei sunt șocați când află adevărul despre instituții și realizează cât de puțin știu în comparație cu miturile sau părerile auzite de la părinți”, explică profesoara.

De ce lipsește educația civică la liceu

Un alt paradox al sistemului educațional românesc este că liceenii, care se apropie de vârsta la care pot vota, nu mai primesc nicio educație formală despre funcționarea statului, despre ideologii politice sau despre importanța votului.

Ministerul Educației nu consideră prioritară continuarea acestor lecții, iar rezultatele sunt evidente: generații de tineri care nu știu ce face Parlamentul, ce atribuții are Guvernul sau de ce votul lor contează.

„Elevii din clasele a XII-a mă întreabă adesea: Dar noi de ce nu învățăm despre lucrurile astea? Ei sunt convinși că trăiesc într-o bulă de cristal, unde statul nu îi afectează, iar măsurile politice par irelevante pentru viața lor de zi cu zi”, adaugă Elena Ciubotaru, potrivit Adevarul. 

O schimbare necesară

Pentru a transforma tinerii în cetățeni responsabili și informați, sistemul educațional românesc are nevoie de reforme. Educația civică trebuie să devină o prioritate, nu doar în gimnaziu, ci și în liceu.

De asemenea, predarea ar trebui să fie mai practică și adaptată la realitățile sociale și politice, astfel încât elevii să înțeleagă impactul direct al deciziilor politice asupra vieților lor.

Fără o astfel de schimbare, riscul este ca noile generații să rămână la fel de nepăsătoare și dezarmate în fața provocărilor democratice. Iar pentru un stat care își dorește să prospere, implicarea tinerilor este nu doar importantă, ci esențială.