De ce România plătește curent dublu în comparație cu Franța: „Problema e între Austria și Ungaria”

15 octombrie 2025 6:01 Național

Pe măsură ce iarna se apropie, România se pregătește pentru o nouă perioadă de facturi mari la energie. Deși țara produce o parte semnificativă din necesarul intern, lipsa conexiunilor eficiente cu rețelele energetice vest-europene face ca importurile să fie costisitoare. În timp ce francezii plătesc în jur de 90–100 de euro pentru un megawatt-oră, în România același curent se vinde cu aproximativ 188 de euro — aproape dublu.

Doar 50 de km face diferența între ieftin și scump

Specialiștii atrag atenția că problema nu este doar economică, ci și geografică. Între Austria și Ungaria există o lipsă de conectivitate energetică pe o distanță de mai puțin de 50 de kilometri, un coridor absent care blochează accesul țărilor din Europa de Est la energia mai ieftină din Vest. „Avem o piață europeană de energie fragmentată. Lipsesc legăturile dintre Austria, Slovacia și Ungaria, iar acest gol face imposibil transferul energiei ieftine către România, Bulgaria sau Grecia”, explică ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Estul plătește prețul lipsei de investiții

Pe hărțile de specialitate, Europa de Vest este traversată de linii de transport de înaltă capacitate (marcate cu roșu), care pot susține fluxuri mari de energie. În schimb, Europa Centrală și de Sud-Est — acolo unde se află și România — este acoperită preponderent de linii verzi, cu o capacitate redusă. „Nu am investit suficient nici în reglementări, nici în infrastructura fizică necesară pentru a realiza conexiunile energetice. Fără aceste investiții, nu putem vorbi despre o piață energetică unitară”, subliniază Yves Leterme, fost premier al Belgiei.

Producția internă este insuficientă pentru iarnă

În lipsa acestor interconectări, România este obligată să importe energie scumpă. Capacitățile interne, mai ales cele pe cărbune, au fost reduse considerabil în ultimii ani, unele termocentrale fiind închise înainte ca alternativele verzi să fie complet funcționale. „România putea deveni un hub energetic pentru regiune, însă graba de a închide termocentrale pe cărbune a creat un deficit real de energie. Acum importăm la prețuri de două ori mai mari”, explică Nicolae Badea, expert la Centrul de Excelență SWISS.

Vezi și:

Bilanț! Ce nenorociri a adus ciclonul în țară. Blackout, furtuni, inundații și blocaje în mai multe orașe

Care va fi prețul energiei pentru consumatorii vulnerabili! Ministrul Energiei: „Mă refer la costul final cu toate accesoriile și cu toate tarifele plus taxe și TVA”

Ministrul Energiei reacționează după ce britanicul Charlie Ottley a rămas fără energie electrică timp de trei zile: „Cineva o să fie responsabil”

Guvernul român poartă discuții cu Comisia Europeană pentru a obține o nouă derogare care să permită menținerea în funcțiune a unor capacități de producție pe cărbune. În paralel, se caută soluții de finanțare pentru stocarea energiei regenerabile, astfel încât surplusul produs ziua să poată fi folosit seara, când cererea este mai mare.

Diferența de 50 de kilometri de infrastructură energetică între Austria și Ungaria pare un detaliu minor, dar efectul este uriaș: România și alte țări din sud-estul Europei plătesc cel mai scump curent din Uniune. Până la realizarea acestor coridoare de transport, românii vor continua să suporte facturi ridicate și să depindă de importuri costisitoare.