Muntele Athos „cucerit” de români”. Cum s-au schimbat preferințele la cumpărături în ultimii ani
„90 la sută dintre vizitatorii de la Muntele Athos din 2026 sunt români”. Sunt rezultatele unei analize a presei grecești despre turismul pe Muntele Sfânt în acest an. Comercianții din cele mai importante localități de care depinde drumul spre această zonă au întocmit și un top al primelor trei lucruri cumpărate de turiștii care ajung în zonă. România are deja două schituri pe Muntele Athos și se mai construiește încă unul.
Ce cumpără turiștii de la Muntele Athos
Potrivit Orthodoxia News Agency citată de adevarulbisericii.ro, deși numărul vizitatorilor este în creștere, comercianții locali susțin că veniturile magazinelor bisericești și ale afacerilor din zonă au scăzut. Potrivit acestora, pelerinii români cheltuiesc mai puțin decât credincioșii ruși și ucraineni care dominau turismul în zonă până în 2022. Dacă în anii precedenți se cumpărau frecvent icoane valoroase, obiecte bisericești și policandre, în prezent cele mai căutate produse sunt uleiul de măsline, mierea și suvenirurile cu prețuri mai accesibile.
Câți turiști au sosit la Muntele Athos în 2026
Muntele Athos continuă să fie una dintre cele mai importante destinații pentru turismul religios la nivel mondial, atrăgând mii de vizitatori în fiecare an din întreaga lume. Muntele Athos continuă să fie una dintre cele mai importante destinații pentru turismul religios la nivel mondial, atrăgând mii de vizitatori în fiecare an din întreaga lume. În perioada 1 ianuarie – 16 iunie, peste 163.000 de pasageri au călătorit către Muntele Athos cu ferryboat-urile, fără a lua în calcul și pe cei care vin cu ambarcațiunile proprii sau închiriate.
Este o creștere cu 30% față de 2025, arată o analiză a publicației grecești Business Daily. În ceea ce privește naționalitatea vizitatorilor, diferențele sunt semnificative: românii, bulgarii, sârbii, ciprioții și grecii constituie acum majoritatea, în timp ce rușii și ucrainenii sunt absenți de la izbucnirea războiului în 2022.
Ce spun comercianții de la Muntele Athos
Acest lucru se simte cel mai bine în cele două orașe importante de care depinde accesul în Muntele Athos. Uranopolis (Ouranoupoli), la 140 de kilometri de Salonic, este ultima localitate laică și principalul punct de plecare spre Muntele Athos. De aici, feribotul traversează zilnic spre Dafni, portul și nodul logistic principal al peninsulei, de unde pelerinii își continuă drumul către schituri și mănăstiri.
Conform analizei efectuate de presa greacă, în 2026, veniturile nu sunt la fel ca în anii precedenți. După cum subliniază un proprietar de magazin citat de businessdaily.gr,„portofelul românesc nu seamănă deloc cu cel rusesc”. Concret, rușii obișnuiau să cheltuiască sume semnificative pe articole bisericești și suveniruri, iar în 2026, românii și ceilalți turiști nu prea mai dau banii pe așa ceva, preferă altfel de lucruri, mai ieftine.
„Ouranoupoli lucrează cu pelerini într-un procent de 70%-80%, dintre care 90% sunt acum români”, a declarat pentru sursa citată Dimitris Tamvakis, comerciant care vinde produse de la Muntele Athos.
România își construiește încă un lăcaș de cult la Muntele Athos
Românii nu dețin mânăstiri proprii la Muntele Athos. Avem două schituri mari: Prodomu și Lacu dar care au mărimea și funcțiunile unor mânăstiri, inclusiv chilii. Pentru că numărul pelerinilor români este în creștere s-a decis să se mai construiască încă unul, cu hramul „Sfinţilor Atanasie cel Mare şi Chiril al Alexandriei”.
Pentru că numărul de mânăstiri este fix în sfântul munte, așezământul monahal va avea statut de chilie dar va putea primi și călugări și pelerini. El va aparţine de Mănăstirea „Sfântul Pavel” și schitul deja existent Lacu. Lucrările au început în acest an iar chilia se ridică pe un teren dăruit de Schitul românesc Lacu, într-o vale adâncă înconjurată de păduri de castani, „loc potrivit pentru linişte, rugăciune şi vieţuire monahală” conform reprezentanților Patriarhiei.