România ascunde a doua cea mai lungă mină de sare din lume, dar accesul e interzis pentru totdeauna
În România se află cea mai lungă mină de sare din Europa și a doua cea mai lungă din lume. Situată în județul Buzău, Peștera 6S este un colos subteran de peste 3 kilometri lungime, săpat natural în zăcăminte uriașe, dar care nu a fost niciodată deschis publicului. Fragilitatea structurii și instabilitatea pereților fac imposibilă orice formă de turism clasic. Sarea, în această zonă, este o rocă „vie”, care se poate prăbuși în orice moment. Vizitatorii pot admira locul doar din exterior, într-un decor cu adevărat unic.
Colosul din sare de sub Mânzălești, imposibil de vizitat
În comuna Mânzălești, pe Valea Slănicului din județul Buzău, se află una dintre cele mai spectaculoase și misterioase formațiuni naturale din Europa: Peștera 6S, descoperită în 1980. Aceasta este a doua peșteră în sare ca lungime din lume (3.190 de metri) și face parte dintr-un ansamblu de peșteri naturale săpate în zăcămintele de sare de pe Platoul Meledic, o rezervație naturală cu o suprafață de 67,5 hectare.
„Nu se poate vizita peștera, este surpată, nu s-a vizitat niciodată de cetățeni. Au fost niște speologi prin ’86, au intrat în ea, în rest nu s-a vizitat. (...) Ne-am gândit să o punem în valoare, dar trebuie specialiști care să propună soluții pentru a nu se întâmpla evenimente neplăcute”, a declarat, pentru Agerpres, primarul comunei Mânzălești, Viorel Moldoveanu.
Peștere 6S, un pericol real
Motivul pentru care peștera 6S nu poate fi deschisă publicului este simplu, dar categoric: este periculos.
„Peșterile nu sunt vizitabile sub nicio formă, sunt foarte periculoase pentru că sarea este o rocă plastică (...). Intri în peșteră, se poate închide în spatele tău. (...) Este foarte periculos pentru turiști”, a explicat pentru Agerpres, vulcanologul Răzvan Popa, managerul Geoparcului UNESCO „Ținutul Buzăului”.
El mai precizează că „sarea de aici nu este ca la Praid, este foarte fragmentată, se rupe ușor”.
Peștera 6S nu este săpată de mâna omului, ca în cazul salinelor de la Slănic sau Praid, ci este rezultatul proceselor naturale.
Tocmai această origine o face imposibil de securizat. Unele galerii apar și dispar, pereții se prăbușesc, intrările sunt efemere. Explorările s-au limitat la expediții ale speologilor profesioniști sau la documentări cu camere VR.
Chiar și așa, zona rămâne un magnet pentru turiști. Platoul Meledic și „Grunjul” de la Mânzălești oferă peisaje de poveste, iar faptul că se află într-un sit UNESCO recunoscut în 2022 confirmă importanța acestui colț de țară.