România, pe primul loc în UE la abandon școlar timpuriu. Unul din șase tineri părăsește școala înainte de finalizarea studiilor
România înregistrează tot cea mai ridicată rată a abandonului școlar timpuriu din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date Eurostat. Aproape unul din șase tineri români cu vârste între 18 și 24 de ani părăsește sistemul de educație înainte de finalizarea studiilor, într-un context în care media europeană este semnificativ mai scăzută, iar diferențele între statele membre rămân accentuate.
Datele Eurostat confirmă diferențe majore față de media europeană
România se menține pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește abandonul școlar timpuriu, potrivit celor mai recente date Eurostat. 15,5% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au părăsit sistemul de educație înainte de finalizarea studiilor, în 2025, un procent semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care se situează la 9,1%.
Datele Eurostat arată și o diferență între bărbați și femei în ceea ce privește părăsirea timpurie a sistemului educațional. 10,6% dintre bărbați au abandonat școala, cu 3,1 puncte procentuale mai mult decât femeile, care se situează la 7,5%. Statisticienii europeni atrag atenția că tinerii care nu finalizează studiile întâmpină dificultăți semnificative în accesul la locuri de muncă stabile.
De ce a ajuns România în această situație?
Expertul în educație Marian Staș explică, pentru Click!, faptul că nivelul ridicat al abandonului școlar din România este rezultatul unor probleme acumulate în timp, care țin atât de contextul social, cât și de funcționarea sistemului educațional. Potrivit acestuia, diferențele mari față de media europeană apar din combinația dintre sărăcia din anumite comunități, lipsa accesului egal la educație de calitate și sprijinul insuficient pentru elevii aflați în risc.
„În multe cazuri, elevii nu abandonează dintr-o singură cauză, ci dintr-un lanț de dificultăți: presiune financiară în familie, transport dificil, lipsa consilierii și, uneori, lipsa motivației susținute în școală”, arată specialistul. El subliniază că aceste probleme se manifestă mai puternic în mediul rural și în zonele defavorizate, unde școala nu reușește întotdeauna să compenseze inegalitățile sociale.
Ce soluții ar putea reduce abandonul școlar?
În opinia acestuia, abandonul școlar în România nu poate fi redus prin măsuri punctuale, ci doar printr-un plan bine pus la punct, aplicat constant și adaptat la realitatea din școli. El spune că problemele trebuie depistate din timp, încă din clasele mici, când apar primele semne de risc, cum ar fi absențele dese, rezultatele slabe sau lipsa sprijinului din familie. „Este nevoie de ajutoare reale pentru familiile care au dificultăți, burse care să acopere cu adevărat nevoile elevilor și mai mult sprijin în școli prin consilieri care să observe rapid copiii aflați în dificultate”, explică specialistul. Totodată, el consideră că școala trebuie să fie mai apropiată de realitatea elevilor, cu ore de recuperare, programe after-school și profesori pregătiți să lucreze cu copii din medii mai dificile. O altă problemă importantă rămâne mediul rural, unde lipsa transportului și distanțele mari față de școli îi fac pe unii elevi să renunțe.
Expertul Marian Stat mai spune că este mai eficient să previi abandonul decât să încerci să repari situația după ce elevii au renunțat deja la școală. De aceea, el susține că este nevoie de un sistem clar prin care copiii aflați în risc să fie identificați din timp și ajutați rapid. „Dacă nu avem o strategie comună, care să lege sprijinul social de educație și investiții în școli, vom rămâne mult timp peste media europeană”, avertizează acesta. Abandonul școlar nu afectează doar școala, ci și economia și viitorul locurilor de muncă din România.