Sărbătoare mare astăzi, 14 septembrie. Ce nu ai voie să faci de Înălțarea Sfintei Cruci
Sărbătorită pe 14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și amintește de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Aceeași zi este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei și se ține post aspru.
Se obişnuieşte ca în această zi să nu se consume usturoi, nuci, pepeni sau prune, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.
Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați că ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.
Nu este voie, în ziua Înălţării Sfintei Cruci, să se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile, conform crestinortodox.ro.
Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă. De asemenea, dacă ciorile se adună în gard, va cădea bruma.
Datini şi obiceiuri străvechi
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
În popor, Ziua Crucii este sărbătorită prin post şi praznice, pentru sănătatea familiei, pentru bunăstarea gospodăriilor, dar şi pentru spor. În această zi se ține post negru pentru că ea ne aduce aminte de patimile și moartea Mântuitorului.
Tot în această zi, în zonele viticole se începe culesul viilor. Iar în alte zone, în această zi se bat nucii şi se adună din pădure ramurile de alun.
În tradiţia populară, florile de busuioc şi frunzele acestuia, dar şi menta, măghiranul sau cimbrul sunt plante magice care se sfinţesc la biserică. În timpul slujbei, acestea se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc mai apoi pot alina durerile, migrenele puternice sau chiar şi durerile de dinţi. La ţară, bolnavii de friguri sunt afumaţi cu crenguţe de busuioc aprinse. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor.
Tot în această zi se pregăteşte şi un leac pentru pomii care nu mai dau roade. Gospodarii atârnă ramurile de busuioc sfinţit în formă de cruce şi curpeni la biserică. Curpenii sunt tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni, asteptând ca rodul să se adune şi în aceşti fructiferi neroditori.
Rugăciune puternică de Înălțarea Sfintei Cruci
De sărbătoarea Înălţarea Sfintei Cruci, pe 14 septembrie, creştinii pot rosti această rugăciune puternică, despre care se spune că ţine la distanţă orice boală.
„Să se scoale Dumnezeu, și să se risipească vrăjmații Lui, și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară demonii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând: Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care gonești demonii cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorât la iad, și a călcat puterea diavolului, și te-a dăruit nouă pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrăjmașul. O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi mie cu Sfânta Fecioară Născatoare de Dumnezeu și cu toți Sfinții, în veci. Amin!”
Citește și:
https://www.click.ro/news/national/inaltarea-sfintei-cruci-istoricul-sarbatorii-din-14-septembrie