Scandal cu pădurile din Retezat. O austriacă a obținut ilegal 10.000 de hectare

10 decembrie 2022 13:24   Național
Ultima actualizare:

O austriacă care a obținut ilegal 10.000 de hectare în Masivul Retezat se războiește cu statul român după ce magistrații din Hunedoara au decis că femeia fusese împroprietărită ilegal în 2006.

Caz scandalos care privește pădurile din România. Magistrații din Hunedoara au stabilit că două austriece au obținut ilegal în 2006 peste zece mii de hectare în Parcul Retezat. După încheierea procesului, sentința definitivă a fost contestată printr-o cale extraordinară de atac, iar primul termen de judecată va fi 16 februarie 2023.

Elisabeth Pongracz, una dintre cele două austriece care au fost împroprietărite ilegal cu 10.000 de hectare din Retezat, a depus prin avocații săi, o contestație în anulare, față de sentința definitivă dată recent de magistrații din Hunedoara, prin care presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy au rămas fără terenurile dobândite în 2006, conform Adevărul.

Procesul a durat 13 ani

Potrivit deciziei tribunalului Hunedoara, Maria Kendeffy (decedată în 2016, la 96 de ani) și fiica sa Elisabeta Pongracz, ambele cetățene austriece care nu au locuit niciodată în România, au obținut nelegal, în 2006, titluri de proprietate pentru peste 10.000 de hectare în masivul Retezat.

Procesul a început în 2009 și s-a încheiat pe 10 noiembrie 2022. Atunci, Tribunalul Hunedoara a decis, definitiv, că retrocedările unor suprafețe uriașe de teren din Retezat, către presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy, au fost făcute ilegal.

Cum au ajuns terenurile din Parcul Național Retezat pe mâna austriecelor

În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis trei titluri de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile solicitate în Retezat.

Solicitările de despăgubire au fost depuse începând din luna noiembrie a anului 2005, pentru terenuri identificate pe raza localităților Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Râu de Mori, Sântamaria Orlea.

La un an de la depunerea cererilor, Maria Kendeffy și Elisabeta Pongracz au primit titlurile pentru peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, inclusiv terenurile pe care se află lacuri glaciare din Parcul Naţional Retezat şi Rezervaţia ştiinţifică Gemenele, scrie Adevărul.

Dosarul austriecelor a fost finalizat după 13 ani

Magistrații au stabilit că austriecele nu erau îndreptățite să fie declarate moștenitoare ale nobililor Kendeffy. Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate, fapt care nu a fost dovedit.

Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetățenie română la momentul depunerii cererilor.

Este interesant faptul că aceasta a dobândit cetăţenia română la data de 9 septembrie 2009, ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, potrivit certificatului constatator emis de Ambasada României la Viena.

„Tribunalul reţine că atâta timp cât nu s-a dovedit că Pongracz Elisabeth avea cetăţenia română la data formulării cererii de reconstituire, aceasta nu îndeplinea condiţia cerută de art. 48 din Legea 18/1991 şi art. 44 din Constituţia României. Prin urmare, în condiţiile în care recurenta nu avea cetăţenie română la data formulării cererii de reconstituire, aceasta nu îndeplinea condiţia de a fi persoană îndreptăţită la reconstituire, ceea ce conduce la concluzia că eliberarea titlurilor de proprietate în favoarea sa s-a realizat cu nerespectarea dispoziţiilor imperative ale Legii 18/1991”, se arată în motivarea deciziei instanței, prin care statul român a redevenit proprietar al terenurilor din Retezat.

Cine este familia Kendeffy

Familia Kendeffy este cunoscută încă din Evul Mediu. Până la mijlocul secolului al XX-lea, aceasta a deţinut proprietăţi întinse în Ţara Haţegului şi Retezat, dar şi în alte regiuni din Ardeal.

Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro! 

Mai multe