Suntem campioni la plecat din ţara natală. Câți români „fug” afară în fiecare an

În ţările europene s-au stabilit cetăţeni din toate colţurile lumii. Dintre toţi, românii sunt cei mai numeroşi. În ultimii zece ani, diaspora română s-a mărit cu circa 100.000 de cetăţeni în fiecare an. Aşadar, suntem campioni la plecat din ţara natală. Sociologii mai vin cu un detaliu: femeile şi-au părăsit ţara în număr mai mare decât bărbaţii.

Sociologii prezintă cifre îngrijorătoare. Dacă în anul 2011 numărul românilor cu rezidenţă în altă ţară a Uniunii Europene era de 1,67 de milioane de persoane, acesta a crescut constant, ajungând în 2019 la peste 2,4 milioane.

Practic, în urmă cu trei ani, diaspora românească depăşea populaţia Bucureştiului, spun sociologii.

Trist, dar adevărat! În fiecare an, circa 100.000 de români au părăsit ţara natală pentru a se stabili într-o alta din UE.

Astfel, potrivit Institutului European de Statistică, Eurostat, în 2012, diaspora românească din UE era de 1,73 de milioane de persoane, în 2013 - 1,87 de milioane de persoane, iar în 2015, depăşea 2 milioane, pentru ca, în 2019 să ajungă la 2,45 de milioane de cetăţeni români.

Nu este de mirare că România este pe primul loc la numărul cetăţenilor adulţi cu rezidenţă în alte ţări ale UE.

Pe locul doi este Polonia, dar aici trebuie menţionate două aspecte extrem de importante. Diaspora poloneză este de două ori mai mică decât cea română, iar populaţia Poloniei este de două ori mai mare decât a României.

Diaspora românească a crescut cu circa 800.000 de persoane în ultimii 8 ani, ceea ce echivalează cu plecarea în străinătate a unui întreg oraş de mărimea municipiului Piatra Neamţ, spun sociologii care monitorizează fenomenul.

Iar cifra nu îi include pe tinerii sub 15 ani, nici pe cetăţenii de peste 64 de ani şi nici pe românii care au ales Elveţia, ţară care nu se află în UE, sau SUA.

„Migraţia reală e mult mai mare în momentul de faţă. Estimez că în 2017 era undeva la 3,5 milioane de persoane sau chiar 4 milioane. Datele sunt greu de obţinut pentru că de multe ori o persoană poate fi înregistrată în mai multe ţări, gândiţi-vă că noi nu avem date despre migraţia internă, din România”, explică sociologul Remus Anghel, profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, SNSPA, potrivit „Adevărul”.

Nu există un tipar al românului care migrează, iar migraţia nu este deloc o experienţă uşoară. Unii ajung uşor la succes, alţii întâmpină obstacole. Sunt şi persoane pentru care succesul nu vine şi atunci se reprofilează.

„Sunt foarte mulţi care sunt slab calificaţi, alţii - înalt calificaţi, alţii au traiectorii mai dificile, alţii - mai rapide către succes profesional. Sunt foarte mulţi care se căsătoresc cu persoane din ţările respective, e o lume în sine aceasta a migranţilor”, mai spune sociologul Remus Anghel.

Potrivit studiilor, în România circa 2 milioane de români au migrat către altă ţară pentru şase luni sau mai mult după care au revenit pe meleagurile natale.

Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!