Țânțarul-tigru a migrat și în România. Înțepătura lui poate fi fatală

Țânțarul-tigru a migrat și în România din cauza schimbărilor climatice, anunță specialiștii. Acesta poate fi recunoscut pe baza caracteristicilor sale fizice, cum ar fi dungile albe și negre. Pericolul legat de această specie de insecte este reprezentat de riscul de transmitere a unor agenți patogeni, cum ar fi virusul West Nile și Dengue. Boala dengue începe cu simptome asemănătoare gripei, dar se poate agrava și poate avea deznodământ fatal.

Ce boli transmit țânțarii-tigru

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, ECDC, anunță că aceste insecte s-au stabilit deja în România, Austria, Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Portugalia, Slovenia și Spania. Țânțarul-tigru a fost semnalat, de asemenea, în Belgia, Cipru, Cehia, Olanda și Slovacia.

În Franța, autoritățile de resort sunt în alertă, întrucât insecta a fost monitorizată și capturată în Paris, unde vor începe, la finele lunii viitoare, Jocurile Olimpice. Țânțarii-tigru răspândesc boli precum febra dengue și transmit virușii chikungunya și Zika, specifici, până recent, doar în anumite zone din Africa, Asia și America.

Aedes aegypti, o altă specie de țânțari 

O altă specie de țânțar, aedes aegypti, care transmite febra galbenă precum și alte boli, și-a stabilit "domiciliul" în Cipru. Experții avertizează că potențialul său de răspândire în alte părți ale continentului este alarmant, în contextul în care această insectă preferă să înțepe oamenii și are capacitatea de a răspândi mai multe afecțiuni.

„Europa constată deja cum schimbările climatice creează condiții mai favorabile pentru ca țânțarii invazivi să se răspândească în zone care nu erau anterior contaminate și să infecteze mai multe persoane cu boli precum dengue. Creșterea numărului de călătorii internaționale din țările unde febra dengue este endemică (are specificitate teritorială, n.r.) va spori, de asemenea, riscul de cazuri importate și, în mod inevitabil, riscul de apariție a unor focare locale", a declarat directorul ECDC, Andrea Ammon.

Incidente de infecții multiple 

Amenințarea țânțarilor, în general, a devenit din ce în ce mai mare în Europa în ultimele două decenii. Anul trecut, au fost înregistrate opt incidente de infecții multiple în Franța, patru în Italia și două în Spania. Cele mai multe cazuri europene rămân cele "importate", pe seama circulației internaționale a persoanelor și a comerțului.

Numărul acestor cazuri a crescut până la aproape 5.000, anul trecut. Sunt, de asemenea, în creștere, infecțiile dobândite la nivel local: 130 de persoane au fost afectate în 2023, față de 71 în anul precedent.

Boala dengue. Care sunt simptomele

Boala dengue începe cu simptome asemănătoare gripei, dar se poate agrava și poate avea deznodământ fatal. Numită și "febra oaselor rupte" din cauza durerilor severe pe care le provoacă, dengue se manifestă prin febră mare, dureri de cap, dureri musculare și articulare, greață și erupții cutanate. Are trei faze: febrilă, critică și de recuperare.

Etapa febrilă poate dura până la șapte zile, cu manifestări bruște de temperatură ridicată, disconfort general, eritem, dureri de cap, de ochi și articulații. În acest stadiu sunt necesare odihnă, hidratare, controlul febrei și ținerea pacientului sub observație medicală. Faza critică poate să apară între a treia și a șaptea zi. Poate fi însoțită de semnale de avertizare care anticipează agravarea bolii: vărsături repetate, edem sau umflare, dureri abdominale intense și susținute, iritabilitate, somnolență, leșin și sângerare. Oricare dintre aceste simptome obligă consultarea unui medic. Dacă nu există semne de avertizare, etapa de recuperare începe între a șaptea și a zecea zi, când starea generală a pacientului se îmbunătățește și, treptat, acesta revine la viața obișnuită.

Nu există tratament pentru boala dengue 

În prezent, nu există vaccinuri pentru prevenirea bolii dengue și nici tratament medicamentos specific. Cea mai importantă măsură de prevenire constă în eliminarea locurilor unde țânțarii se reproduc, adică a containerelor cu apă din interiorul și din apropierea locuinței. De asemenea, este recomandată instalarea plaselor anti-țânțari la ferestrele reședinței.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, OMS, febra dengue este endemică în peste 100 de țări din lume. Anul trecut au fost raportate peste șase milioane de cazuri și 7.000 de decese. Cel mai mare număr de cazuri se înregistrează în Bangladesh, Malaezia, Thailanda și Vietnam.

Cum arată înțepătura țânțarului-tigru

Spre deosebire de țânțarul comun, care este activ pe timpul nopții și produce un zgomot specific, cel tigru este mai silențios și diurn – înțeapă pe timpul zilei, în special dimineața și seara. În general, țânțarul tigru este mai mic de 5 mm lungime, însă dimensiunea sa poate varia de la 2 la 10 mm.

Această specie de țânțar prezintă dungi albe și negre atât pe corp, cât și pe picioare. O caracteristică specifică este linia albă dorsală, care se întinde de la cap până în zona centrală a spatelui. Înțepătura țânțarului tigru este asemănătoare cu cea a țânțarului comun. Aceasta poate provoca o iritație ușoară, până la inflamație intensă, în funcție de reacția cutanată individuală. Eczema produce mâncărime puternică și are aspectul unei pete circulare plate cu margini roșii, cu diametru de 2-5 cm, dură și fierbinte la atingere, potrivit Anses – Agenția Națională de Securitate Sanitară a Alimentelor, a Mediului și Muncii din Franța.