Vom mai avea pensii peste 10 ani? Avertismentul unui economist: „5 ani e un scenariu optimist”

Declarația premierului Ilie Bolojan, potrivit căreia sistemul public de pensii ar putea deveni nesustenabil în următorii 5–10 ani dacă nu se majorează vârsta de pensionare, a stârnit dezbateri aprinse și temeri în rândul populației.

Guvernul a încercat ulterior să calmeze spiritele, precizând că nu există un proiect pentru creșterea vârstei standard, ci doar intenția de a elimina excepțiile, în special pentru categoriile cu pensii speciale. Totuși, sindicatele și opoziția au reacționat critic, acuzând o posibilă „pedepsire” a celor care s-au pregătit să iasă la pensie conform regulilor actuale.

În timp ce ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a susținut poziția premierului, invocând presiunea uriașă pe care o pun cadrele militare care se pensionează anticipat, mulți români văd în această discuție un semnal de instabilitate legislativă și se tem de pierderea drepturilor câștigate.

„Ne ducem în zid, pregătiți-vă de impact”

Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai”, susține că problema este mult mai gravă decât pare. „Pe site-ul Casei Naționale de Pensii scria, acum câțiva ani: «Având în vedere evoluțiile demografice, sistemele de pensii se vor confrunta cu deficite care vor necesita creșterea vârstei de pensionare, reducerea pensiilor, creșterea contribuțiilor sau o combinație a acestora.» Era foarte clar: ne ducem în zid, pregătiți-vă de impact. Acum pasajul a dispărut”, spune el, într-un interviu pentru Adevarul. 

În opinia economistului, colapsul nu este o posibilitate îndepărtată, ci o realitate prezentă: „Premierul vorbește de un orizont de 5–10 ani. Eu spun că este un termen foarte optimist. Sistemul nu mai este sustenabil acum. În 2024, contribuțiile colectate au fost deja cu 10% mai mici decât plățile făcute.”

De ce actualul sistem nu are cum să reziste

Nechita explică faptul că sistemul de pensii românesc este „viciat din construcție”, bazându-se pe o piramidă demografică care nu mai există și pe o speranță de viață și o intrare pe piața muncii complet diferite de cele din secolul XIX, când modelul Bismarck a fost creat.

„Problema personală – banii albi pentru zile negre – a fost colectivizată. S-a ajuns la situația în care unii iau cu polonicul plin din ceaun, iar alții primesc doar zeamă. Cei mai mulți contribuabili nu-și recuperează nici măcar banii plătiți de-a lungul vieții active.”

Majorarea vârstei de pensionare – soluție sau cârpeală?

Referitor la ideea premierului de a crește vârsta de pensionare, economistul spune că este doar o amânare a inevitabilului. „Este o cârpeală. Amânăm scadența, dar rămânem în aceeași casă care stă să se prăbușească. Soluția reală este trecerea la pilonul 2 și, treptat, la sisteme private de economisire.”

El susține că pilonul 1 ar trebui înghețat constituțional, astfel încât să nu mai poată fi manipulat politic, iar contribuțiile noilor angajați să fie direcționate exclusiv spre pilonul 2. „Așa s-a făcut în Chile. Datoria publică nu ar exploda, pentru că ea există deja implicit – promisiunile statului echivalează cu 200–250% din PIB.”

Cum ne putem pregăti individual

Întrebat cum ar trebui să reacționeze cei care sunt acum în câmpul muncii, Nechita oferă exemplul propriu: „Eu am început să economisesc și să investesc încă din studenție. Orice venit suplimentar l-am plasat în acțiuni sau în fonduri care reproduc indici bursieri.

Oamenii trebuie să investească în educație economică și să înțeleagă că pensia nu este garantată de stat. Statul a deresponsabilizat cetățenii, dar realitatea e că fiecare trebuie să-și asigure bătrânețea.”