Alimente care îți pot provoca balonare fără să îți dai seama. Avertismentul unui gastroenterolog de la Harvard

Senzația de abdomen tensionat, gazele frecvente sau disconfortul care apare la scurt timp după ce mănânci sunt probleme mai comune decât ai crede. Statistic, aproximativ una din zece persoane se confruntă regulat cu balonare postprandială, iar pentru mulți această stare devine o rutină neplăcută, acceptată ca „normală”.

Potrivit dr. Jacqueline Wolf, gastroenterolog și profesor asociat de medicină la Harvard Medical School, alimentația joacă un rol major în apariția balonării. Multe dintre episoade sunt legate de dificultatea intestinului de a absorbi sau descompune anumite tipuri de carbohidrați și zaharuri.

„Balonarea este dificil de înțeles pentru că pot exista foarte mulți factori”, explică medicul. Totuși, atunci când simptomele apar frecvent după mese, merită analizate cu atenție anumite categorii alimentare care pot favoriza acumularea de gaze, durerea abdominală și senzația de plenitudine excesivă.

Iată care sunt cele mai frecvente 8 tipuri de alimente asociate cu balonarea.

1. Produsele îndulcite cu sirop bogat în fructoză

Un număr semnificativ de persoane prezintă malabsorbție la fructoză, ceea ce înseamnă că intestinul subțire nu reușește să proceseze eficient acest zahăr. Conform dr. Wolf, aproximativ 50% din populație are dificultăți în absorbția fructozei în cantități mai mari.

Printre produsele care conțin frecvent sirop de porumb bogat în fructoză se numără:

• dulciurile procesate;
• produsele de patiserie ambalate;
• iaurturile îndulcite;
• sosurile comerciale, inclusiv ketchupul;
• sucurile carbogazoase și băuturile răcoritoare.

Consumul regulat poate duce la fermentație excesivă în intestin și apariția gazelor.

2. Fructele foarte bogate în fructoză

Chiar și alimentele considerate sănătoase pot provoca disconfort dacă există sensibilitate la fructoză. Fructele extrem de dulci pot intensifica balonarea la persoanele predispuse.

Cele mai frecvent implicate:

• mere;
• pepene verde;
• struguri;
• prune și prune uscate;
• piersici și nectarine;
• banane foarte coapte;
• stafide.

Alternativele mai bine tolerate includ fructele de pădure, ananasul, citricele sau bananele ușor necoapte.

3. Legumele bogate în fructani și galactani

Anumite legume conțin carbohidrați fermentabili precum fructanii și galactanii, care sunt descompuși de bacteriile intestinale, proces ce generează gaze.

Legumele frecvent asociate cu balonarea sunt:

• ceapa și prazul;
• sparanghelul;
• varza de Bruxelles;
• mazărea;
• anghinarea;
• sfecla;
• feniculul.

În schimb, morcovii, vinetele, fasolea verde sau salata verde sunt, în general, mai ușor tolerate.

4. Laptele și o parte dintre lactate

Intoleranța la lactoză afectează aproximativ 68% din populația globală și tinde să devină mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă. Lactaza, enzima necesară pentru digestia lactozei, scade progresiv la multe persoane adulte.

Totuși, nu toate lactatele trebuie eliminate. Iaurtul simplu este adesea mai bine tolerat, deoarece bacteriile au descompus deja o parte din lactoză. De asemenea, brânzeturile maturate, precum parmezanul sau mozzarella, conțin cantități reduse de lactoză comparativ cu brânzeturile moi.

5. Fasolea și leguminoasele

Lintea, mazărea și diverse tipuri de fasole conțin rafinoză, un zahăr complex dificil de digerat. În plus, conținutul ridicat de fibre poate accentua producția de gaze, mai ales dacă aportul crește brusc.

Introducerea treptată în dietă și prepararea corectă pot reduce disconfortul, dar pentru unele persoane sensibilitatea persistă.

6. Îndulcitorii și alcoolii de zahăr

Produsele „fără zahăr” nu sunt întotdeauna mai prietenoase cu digestia. Sorbitolul, manitolul, xilitolul și eritritolul – recunoscuți prin terminația „-ol” – sunt slab absorbiți și pot fermenta în intestin.

Rezultatul: gaze, balonare și uneori efect laxativ.

7. Cerealele care conțin gluten

Pentru persoanele cu intoleranță sau sensibilitate la gluten, consumul de grâu, orz sau secară poate declanșa disconfort abdominal și balonare.

În aceste situații, opțiunile fără gluten precum orezul, quinoa sau ovăzul certificat pot reprezenta alternative mai bine tolerate.

8. Unele alimente fermentate

Deși kimchi, kombucha sau varza murată pot sprijini microbiomul intestinal, introducerea lor bruscă sau consumul în cantități mari poate provoca temporar gaze și senzație de abdomen umflat.

Adaptarea progresivă este esențială pentru a permite florei intestinale să se echilibreze.

De ce apare balonarea și ce poți face

Balonarea nu are o singură cauză. Poate fi influențată de sensibilități individuale, compoziția microbiomului, ritmul meselor sau combinațiile alimentare. Identificarea declanșatorilor personali prin monitorizarea atentă a dietei este primul pas pentru reducerea disconfortului.

Dacă simptomele sunt frecvente, persistente sau severe, consultul medical rămâne esențial pentru a exclude afecțiuni digestive mai serioase.

Ajustarea alimentației nu presupune restricții drastice, ci înțelegerea reacțiilor propriului organism. Uneori, eliminarea discretă a unui ingredient aparent inofensiv poate face diferența dintre o masă plăcută și o zi marcată de disconfort.