Ce e mai bine pentru creier: cititul sau audiobookurile?

În ultimii ani, audiobookurile au devenit tot mai populare, fiind o soluţie comodă pentru adulţii care nu găsesc mereu timp să se aşeze cu o carte în mână şi să citească. Şi în cazul copiilor, cititul şi tabletele sunt medii direct competitive. Ce e mai bine pentru creier: cititul sau audiobookurile?  

Cercetările în domeniu arată că ambele forme de consum al unei cărţi implică procese cognitive complexe, însă modul în care creierul procesează informaţiile diferă subtil. De exemplu, cititul dintr-o carte tipărită oferă repere vizuale şi spaţiale care ne ajută să înţelegem şi să reţinem mai bine firul narativ. În schimb, audiobookurile pun accent pe ton, intonaţie şi emoţie, aspecte care uneori pot chiar îmbogăţi experienţa lecturii.  

Creierul se activează diferit

Un studiu din 2016 a testat diferenţele dintre ascultarea şi citirea aceleiaşi cărţi şi a concluzionat că nu au existat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte înţelegerea textului. Totuşi, cititul pe e-reader (nu pe hârtie) a redus reţinerea informaţiei, ceea ce sugerează că mediul contează mult. Mai mult, cititul are un avantaj subtil: mişcările regresive ale ochilor (când ne întoarcem instinctiv să recitim câteva cuvinte) consolidează înţelegerea. În cazul audiobookurilor, să revii la un fragment este mai incomod – trebuie să pui pauză sau să derulezi înapoi. Cititul implică mai mult cortex vizual, în special fusiform gyrus/inferior occipital cortex, pentru recunoaşterea literelor şi formelor cuvintelor. 

Audiobookurile, mai vulnerabile la distrageri

Un alt aspect important analizat de cercetători este multitaskingul. Mulţi ascultă audiobook-uri în timp ce conduc, gătesc sau fac sport. Problema este că atenţia se împarte şi, implicit, reţinerea scade. Pe de altă parte, audiobook-urile pot face o poveste mai vie prin vocea naratorului. Ascultatul determină o activare mai largă şi bilaterală în zonele temporale (stânga şi dreapta), pentru procesarea auditivă şi legarea sunetelor de semnificaţii. 

Dezvoltarea copiilor

Oamenii de ştiinţă s-au aplecat şi asupra dezvoltării limbajului la copiii cu vârste între 4-12 ani şi au observat că ascultatul poveştilor activează zona temporală devreme, încă de la 4-5 ani. În schimb, cititul implică mai mult zonele frontale pe măsură ce copiii cresc, ceea ce sugerează că cititul solicită conexiuni mai mari între înţelegere, memorie de lucru şi integrarea informaţiilor.

Citit în timp ce asculţi

Cititul în timp ce asculţi oferă un mic beneficiu suplimentar faţă de cititul simplu, dar mai ales în situaţii controlate (de exemplu când ritmul de citire e impus de cineva). Beneficii au şi cei care au dificultăţi la citit, dar şi cei care învaţă o limbă străină. Deşi ambele forme (citit vs ascultat) au îmbunătăţit înţelegerea textului, programele de citit au generat câştiguri mai mari şi mai persistente. 

În concluzie, dacă vrei să înveţi şi să reţii mai bine informaţii complexe, cititul pe hârtie rămâne superior. Dacă însă citeşti pentru plăcere sau vrei să profiţi de momentele libere din trafic sau de pe banda de alergat, audiobookurile sunt o alternativă valoroasă. Nici varianta de-a le combina nu este de ignorat, conform hotnews.ro.