VideoElena Cârstea, confesiuni fără filtru la podcastul lui Horia Brenciu: „Dacă tot e să dau colțul, îl dau în termenii mei”

Invitată în podcastul realizat de Horia Brenciu, Elena Cârstea a oferit unul dintre cele mai sincere și tulburătoare interviuri din ultima perioadă. Artista a vorbit deschis despre lupta cu problemele de sănătate, despre alegerile controversate, dar și despre pasiunea care i-a definit întreaga viață.

„Eram o minge rotundă care mai avea puțin să-și ia zborul”

Una dintre cele mai puternice mărturii a fost legată de perioada dificilă în care tratamentele medicale i-au afectat silueta și stilul de viață:

„Nu am fumat trei ani de zile, eu care toată viaţa mea am fumat, pentru că nu m-au mai lăsat doctorii şi atâta au băgat în mine la steroizi şi toate tâmpenile că m-am îngrăşat 25 de kilograme. Eram o minge rotundă care mai avea puţin să şi ia zborul. Și până m-am înfuriat și am zis, no, până aici”.

Întrebată de Horia Brenciu dacă a reluat fumatul, răspunsul a fost la fel de direct și lipsit de compromisuri:

„Da, bineînțeles. Și am zis așa, fraților, dacă tot e să dau colțul, îl dau în termenii mei. Și cu asta punct. Deci să nu v-aud. Că nu ai voie, că nu..., nu mă interesează”.

„Eu mi-am dorit de când mă știut să cânt”

Dincolo de momentele grele, Elena Cârstea a vorbit cu emoție despre începuturile sale și despre pasiunea care i-a ghidat fiecare pas:

„Dom'le, eu mi-am dorit de când mă știu să cânt. Asta a fost... Așa m-am trezit”.

Amintirile din copilărie sunt pe cât de amuzante, pe atât de revelatoare:

„Țin minte că am luat o bătaie soră cu moartea de la mamă, pentru că m-am dus, aveam trei ani și... am cântat ceva și am venit cu înghețată acasă. Și mama m-a întrebat de unde ai înghețată. Zic am cântat, poc! Ce ai cântat nebuno, poc!”

Rebelă încă din adolescență

Anii de liceu nu au fost lipsiți de conflicte și reguli încălcate. Internatul și disciplina rigidă au fost incompatibile cu dorința ei de a cânta:

„Eu nu lipseam la niciun spectacol de la nimeni. Că nu mă știa nici dracul, îți dai seama. Eu voiam să cânt”.

Prețul? Note scăzute la purtare și sancțiuni constante: „Am avut tot liceul nota 7 la purtare pentru că stăteam la internat [...] unde stăteam cu 18 fete în cameră. La șapte seara trebuia să fii în internat. Acum, spectacolele țineau până la zece seara. [...] veneam târziu și, pac, eram cu liniuță”.

„Nu m-au interesat banii. De asta sunt săracă”

Poate cea mai profundă reflecție a venit atunci când artista a vorbit despre valori și despre sensul vieții:

„Deci nu m-au interesat banii. De asta și sunt săracă și în ziua de astăzi. Nu m-a interesat absolut nimic. Pentru că nu pleci cu nimic după tine. Contează ce faci pentru cei din jurul tău, contează cât stai cu ei, contează ce respect ai pentru omul de lângă tine”.

Iar concluzia ei este una simplă, dar puternică:

„Viața, în definitiv, este simplă și frumoasă, depinde de cum ți-o faci.”