Foto16 iulie, ziua în care s-a născut Gheorghe Cozorici. Lucruri mai puțin știute despre actorul cu voce inconfundabilă. A lucrat ca muncitor la Uzinele Vulcan

Astăzi, 16 iulie, se împlinesc 93 de ani de la nașterea lui Gheorghe Cozorici, unul dintre cei mai apreciați actori ai scenei românești. Cu o voce gravă, inconfundabilă, o prezență scenică impunătoare și un stil actoricesc marcat de eleganță și sobrietate, Cozorici a făcut parte din generația care a schimbat pentru totdeauna teatrul și cinematografia românească. De-a lungul unei cariere de aproape patru decenii, artistul a interpretat personaje memorabile pe scena Teatrului Național București, în filme de referință și în spectacole ale Teatrului Național Radiofonic.

De la Uzinele Vulcan la Institutul de Artă Teatrală

Gheorghe Cozorici s-a născut la 16 iulie 1933, în comuna Arbore, județul Suceava. După absolvirea școlii pe meleagurile natale, destinul l-a purtat la București, unde a lucrat ca muncitor la Uzinele Vulcan.

Drumul său către actorie a început într-un mod neașteptat. Talentul i-a fost remarcat de marele actor Ștefan Ciubotărașu, coordonator al trupei de teatru amator a uzinei, care l-a încurajat să susțină examenul de admitere la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică.

A fost admis la clasa profesoarei Aura Buzescu, iar în 1956 a absolvit Institutul într-una dintre cele mai valoroase promoții din istoria teatrului românesc.

A făcut parte din legendara „promoție de aur”

Generația din care a făcut parte Gheorghe Cozorici este considerată și astăzi una dintre cele mai importante din istoria artei dramatice românești.

Alături de el au absolvit actori care aveau să devină adevărate legende: Amza Pellea, Victor Rebengiuc, George Constantin, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Gina Patrichi, Silvia Popovici, Tamara Buciuceanu, Draga Olteanu, Sanda Toma, Constantin Rauțchi și Silviu Stănculescu.

Imediat după absolvire, Gheorghe Cozorici, împreună cu Amza Pellea, Victor Rebengiuc, Silvia Popovici, Constantin Rauțchi, Dumitru Rucăreanu și Sanda Toma, l-au urmat pe regizorul Vlad Mugur la Teatrul Național din Craiova.

Hamlet, la doar 24 de ani

La Craiova, actorul și-a demonstrat rapid valoarea artistică.

A interpretat roluri importante în spectacole precum „Bărbierul din Sevilla”, iar la numai 24 de ani a primit provocarea de a-l interpreta pe Hamlet, unul dintre cele mai dificile personaje din dramaturgia universală.

Acest rol avea să confirme talentul său excepțional și să îl transforme într-unul dintre cei mai promițători actori ai generației sale.

Peste 30 de ani pe scena Teatrului Național București

Începând din 1959, Gheorghe Cozorici a devenit unul dintre actorii emblematici ai Teatrului Național București, unde a evoluat timp de peste trei decenii.

Publicul l-a admirat în spectacole devenite clasice, printre care:

• „Nora sau Casa cu păpuși”;
• „Romeo și Julieta”;
• „Regele Lear”;
• „Becket”;
• „Apus de soare”;
• „Caligula”;
• „Tinerețea lui Moromete”;
• „Zbor deasupra unui cuib de cuci”;
• „Despot Vodă”;
• „Avram Iancu”.

Ultimele sale apariții pe scena Naționalului au fost în spectacolele „Cabinierul”, „Livada de vișini” și „Familia lui John”.

Criticii și colegii îl descriau drept un actor care își construia personajele cu o rară profunzime, eleganță și forță interioară.

Zeci de roluri memorabile în cinematografia românească

Cariera lui Gheorghe Cozorici nu s-a limitat la teatru.

Actorul a jucat în numeroase producții cinematografice care au intrat în patrimoniul filmului românesc, printre care:

• „Pădurea spânzuraților”;
• „Gioconda fără surâs”;
• „Ciprian Porumbescu”;
• „Ștefan cel Mare – Vaslui 1475”;
• „Frații Jderi”;
• „Aurel Vlaicu”;
• „Clipa”;
• „Vânătoare de vulpi”;
• „Ciuleandra”;
• „Moartea unui artist”.

Pentru interpretarea din filmul „Clipa”, actorul a fost recompensat în 1979 cu Premiul ACIN, una dintre cele mai importante distincții ale cinematografiei românești.

Vocea care a dat viață poeziei lui Eminescu

Dincolo de scenă și de film, Gheorghe Cozorici a impresionat generații întregi prin recitalurile sale de poezie.

Interpretările sale din opera lui Mihai Eminescu au rămas de referință, iar vocea sa gravă și expresivă este considerată una dintre cele mai frumoase din cultura română.

În paralel, actorul a fost un colaborator constant al Teatrului Național Radiofonic, unde a interpretat personaje în producții precum „Memento mori”, „Lumina nordului”, „Vine ghețarul”, „Mercier și Camier” sau „Pana Lesnea Rusalin”.

Distincții importante în carieră

Activitatea artistică a lui Gheorghe Cozorici a fost recompensată cu numeroase premii și ordine.

Actorul a primit Ordinul Meritul Cultural, clasa a IV-a, în 1967, „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

În 1971 a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural, clasa a II-a, „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.

În același timp, Premiul ACIN, primit în 1979 pentru rolul din filmul „Clipa”, a confirmat valoarea sa și în cinematografie.

Un actor care nu a fost uitat

Gheorghe Cozorici s-a stins din viață la 18 decembrie 1993, la București, și a fost înmormântat în Cimitirul Bellu.

În iulie 2003, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF) a instalat la mormântul acestuia o placă comemorativă din marmură.

Memoria sa a fost evocată și în 2015, când Fundația Geo Barton, în colaborare cu Teatrul Național București, a organizat evenimentul „Un prinț al scenei – Gheorghe Cozorici”, în cadrul ciclului „O Seară de Poveste”. Cu acel prilej, mari personalități ale teatrului românesc au rememorat talentul, eleganța și profesionalismul actorului care a rămas unul dintre simbolurile scenei românești.

La mai bine de trei decenii de la dispariția sa, Gheorghe Cozorici continuă să fie un reper al teatrului și cinematografiei românești. Vocea sa, interpretările memorabile și rafinamentul artistic au făcut ca numele lui să rămână înscris definitiv în istoria culturii române.