Mesajul Liviei, la un an de la divorțul de Cătălin Bordea. Regretă, oare? „Câteodată îți vine să mori”

După 10 ani de relație, Cătălin Bordea și Livia se despărțeau anul trecut cu mare tam-tam. Acum însă, fosta soție a lui Bordea, a postat un mesaj care le-a dat de gândit internauților și i-a făcut să se întrebe dacă nu cumva regretă separarea de bărbatul care a iubit-o enorm.

Mesajul pe care l-a postat Livia, la un an de la divorțul de Cătălin Bordea

Presa dezvăluia anul trecut că soția lui Bordea l-a înșelat chiar cu cel mai bun prieten, cu Spike. Apariția pozelor compromițătoare au căzut ca un trăsnet peste comediant, care în prima fază nu a putut să creadă că femeia, pe care aproape că o idolatriza, i-a fost infidelă și l-a trădat în așa hal.

Bordea a trecut atunci printr-o dramă cumplită, iar toată acea perioadă a fost foarte dificil pentru el de parcurs. A încercat să își găsească refugiul în sport, distracție, prieteni, pentru a putea să gestioneze durerea pe care o simțea, în timp ce fost soție se bucura de viață cu Spike. Iată însă că soarta a ținut cu Bordea, iar artistul și-a revenit destul de rapid după această situație. Totuși, a recunoscut că îi va lua ceva timp pană să se încreadă din nou în oameni.

De atunci a trecut un an, iar în mod surprinzător, Livia a postat un mesaj pe rețelele de socializare, ce pare a fi cu subînțeles și care denotă cumva că se gândește la trecut. Oare, îi pare rău de despărțirea de Bordea?

„Câteodată merită să trăiești și doar pentru un apus de soare. Pentru o cană de cafea cu mult lapte, așa cum iți place. Pentru îmbrățișarea unui prieten, pentru o prăjitură la care poftești de mult. Pentru sentimentul de acasă. Pentru oamenii puțini care ți-au rămas, pentru drumurile lungi cu mașină, pentru prima întâlnire cu oceanul, pentru vocea din telefon care spune că-i lipsești.

Dar câteodată îți vine să mori. Doar pentru că nu ești niciodată de ajuns. Pentru că n-ai fost vreodată. Și nici nu vei fi. – Ți-am povestit cum a fost când am descoperit timpul? – Știi că atunci când eram mică și plouă afară, stăteam pierdută ore întregi la geam uitându-mă cum fulgera? N-au copilărit împreună, dar era ca și când. Ea nu mai cunoscuse pe nimeni așa. Brutal de sincer, apăsat în discurs, ușuratic cu gândurile. Și cu cuvintele uneori. Prea mari ca să le facă față, prea mici ca să îl încapă. Se pierdea în pledoarii, în idei, în ce are de făcut.

Ea îl asculta atent și încerca să audă. Să asculte dincolo de vocile care îl strigau în cap. Lui îi e frică de întuneric, pe ea o sperie prea mult lumina. Ei îi place căldura, el are nevoie de distanță. Se întâlneau în penumbră, în mijloc, în purgatoriu. Niciodată prea bine, cu gândul mereu la mai rău. Ei nu erau buni. Nici răi. Erau oameni”, este o parte din textul publicat de Livia, pe Instagram.