VideoRobert Tudor, devastat după moartea lui Koffe: „Mi-e dor de tine!”

Robert Tudor a revenit în mediul online cu un videoclip emoționant dedicat lui Koffe, cățelușul familiei care s-a stins recent din viață după ce a fost atacat de un câine de talie mare. Pierderea patrupedului a lăsat un gol imens în sufletul magicianului și al celor dragi lui.

Robert Tudor și familia lui, marcați de pierderea lui Koffe

Totul s-a petrecut în timpul unei plimbări, moment în care un câine de talie mare ar fi ieșit dintr-o curte și l-ar fi atacat pe Koffe. Robert Tudor a povestit, cu durere, întreaga tragedie într-un mesaj publicat pe Facebook.

„Din păcate, cățelul acesta frumos, Koffe, a murit. Sunt disperat și nu știu ce să fac, ne plimbam cu el pe stradă și un câine de talie mare a ieșit dintr-o curte, l-a prins de ceafă și nu i-a mai dat drumul decât mort. Mă aflu într-o situație în care ne-am atașat de el, era parte din familia noastră și acum nu mai e și nu știu ce să fac”, a scris Robert Tudor pe Facebook.

Mesajul cu care magicianul și-a emoționat fanii 

Koffe devenise, în timp, un membru important al familiei și una dintre cele mai mari bucurii ale copiilor magicianului. În memoria patrupedului, Robert Tudor a publicat un videoclip emoționant cu momentul în care acesta a ajuns pentru prima dată în viața lor. 

În imagini, cei doi copii ai magicianului apar extrem de fericiți și entuziasmați de noul membru al familiei. Astăzi, amintirile au rămas singura alinare pentru cei care l-au iubit pe Koffe.

„Nu credeam că un cățel atât de mic poate lăsa un gol atât de mare. Ai adus iubire, bucurie și fericire în fiecare colț al casei. Mi-e dor de tine”, a fost mesajul transmis de Robert Tudor pe Facebook.

Robert Tudor: „ Doamne, dacă-mi ești prieten, n-asculta de toți zurliii”

La scurt timp după tragedie, magicianul a revenit în atenția urmăritorilor săi cu un nou mesaj sfâșietor, în care și-a exprimat durerea provocată de pierderea patrupedului.

„Doamne, dacă-mi ești prieten, cum te lauzi la toți sfinții, dă-i în scris poruncă morții să-mi ia câinele, nu părinții. Doamne, dacă-mi ești prieten, n-asculta de toți zurliii, dă-i în scris poruncă morții să-mi ia câinele, nu copiii. Doamne, dacă-mi ești prieten, nu-mi mai otrăvi ursita, dă-i în scris poruncă morții să-mi ia câinele, nu iubita.

Doamne, dacă-mi ești prieten, cum susții în gura mare, moaie-ți tocul în cerneală și-nainte de culcare dă-i în scris poruncă morții, când și-o ascuți pumnalul, să-l înfigă-n mine, Doamne, și să-mi lase-n viață câinele”.

„Cățelul acesta vine de undeva, de departe”

Într-o altă postare, Robert Tudor a vorbit despre legătura specială pe care o avea cu Koffe și despre bucuria pe care patrupedul o aducea în viața familiei sale.

„Fericirea e un pudel toy. Dar nu un pudel ca oricare altul, ci un pudel plăsmuit din pulbere de aur. Cățelul acesta vine de undeva, de departe, vine și ți se așază pe umăr, pe umărul stâng. Deasupra inimii ți se așază pudelul fericirii. Nu-l vezi, îl simți numai. Iar dacă vrei să-l prinzi nu poți să-l prinzi nici cu mâna, nici cu lanțul, cu niciun fel de capcană nu poți să-l prinzi.

Uneori pudelul fericirii îți stă pe umăr mai mult, alteori mai puțin și când îi vine lui să plece, pleacă. Aleargă și se pierde în văzduh, poate chiar se topește în văzduh, nu știe nimeni”.