Dacă Petre Ispirescu ar fi fost mai gurmand, ar fi scris, probabil povestea „Sarea şi piperu-n bucate”. Cele două ingrediente merg atât de bine împreună, că lumea noastră e greu de imaginat fără ele.
Lumea este din ce în ce mai nerăbdătoare să scape de starea de urgenţă, să meargă la plimbare prin parcuri, să se vadă cu prietenii la o terasă, să călătorească, să-şi reia viaţa întreruptă de noul coronavirus. Dar, dacă guvernele permit relaxarea totală, iar viaţa se întoarce la normalul de dinainte de Covid-19, se întoarce şi virusul, creând noi focare de infecţie.
În memoria românilor, sărbătoarea de 1 Mai înseamnă paradele pompoase din era comunistă, în care obligat-forţat trebuiau cântate realizările tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Asta, pentru generaţia de „ieri”, căci acum 1 Mai este sinonim cu mici, bere şi prima baie în mare.
Rostogolit tocmai de pe dealurile Anatoliei până pe plaiurile mioritice, micii - sau mititeii - sfârâie pe grătarele neaoşe de câteva sute de ani. Totuşi, în pofida gradului mare de rudenie, kebabul turcesc nu se aseamănă mai deloc, la gust, cu micul românesc. De altfel, de-a lungul anilor, însuşi micul şi-a schimbat puţin ingredientele. Iată o reţetă aproape de origini!
Multe guverne consideră fericirea o problemă naţională. Unele, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, au creat chiar un Minister Al Fericirii, care se ocupă cu starea generală de bine a poporului sau cum ar fi Butanul, care a stabilit un index naţional anual al fericirii, considerat chiar mai important decât Produsul Intern Brut.
Noul coronavirus ne-a ţinut în case, iar unul dintre aceste efecte este scăderea considerabilă a poluării. Iar, rezultatul aerului curat este zeci de mii de vieţi salvate de la deces cauzat de toxicitatea aerului atât în România cât şi în restul Europei.
La prima vedere, iluminarea unei încăperi pare destul de simplă: apeşi pe un întrerupător şi gata, s-a făcut lumină! Lustra, lămpile şi veiozele pot fi, însă, folosite şi pentru a crea spaţii mai mari, mai intime sau pentru a pune în valoare anumite obiecte din casă.
În această perioadă, când noul coronavirus ne ţine încătuşaţi în casă şi în teamă, nicio activitate legată de igienă nu pare exagerată. Cu cât ne spălăm mai des pe mâini, cu atăt mai bine. Şi totuşi, sunt persoane care-şi dezinfectează scaunul, se spală pe mâini şi curăţă aragazul extrem de des şi nu pentru a evita o posibilă infecţie, ci pentru că suferă de TOC: tulburare obsesiv-compulsivă.
Un ghemotoc de blăniţă pufoasă, tăcută, calmă, uneori cam neîndemânatică, rotunjoară şi pofticioasă, pisica British Shorthair (britanică cu păr scurt) are doar două mari dorinţe în cele nouă vieţi ale sale: activităţi gurmande şi să toarcă pe o canapea, alături de tine.
Privită de sus, Mănăstirea Sinaia seamănă, mai degrabă, cu o cetate. Atât de mare şi impunătoare este încât oamenii îi mai zic şi "Catedrala din Carpaţi". Este prima construcţie care a "îmblânzit" sălbăticia Bucegilor, dând naştere şi numele pitorescului oraş, Sinaia.
Leucemia este un tip de cancer al sângelui ce apare la nivelul măduvei osoase, având ca rezultat mărirea anormală a numărului de celule albe. Din măduvă, leucemia ajunge în sânge, unde poate ataca alte organe, împiedicându-le să funcţioneze bine. Vestea bună este că din ce în ce mai multe tratamente au apărut în ultimii ani, unele chiar reuşind să vindece complet anumite leucemii.
Până prin secolul al XVIII-lea, în Europa, zahărul era pe cât de scump, pe atât de rar. În ţările mai dezvoltate consumul nu depăşea două kilograme anual de persoană. În timp, însă, importurile au crescut, dar a început să fie produs şi local, adică în fiecare ţară unde creşte trestie sau sfeclă de zahăr. Astfel, cristalele dulci albe puteau fi găsite mai pe toate drumurile şi la preţuri din ce în ce mai accesibile. Ca urmare, consumul a crescut, spectaculos, de la 38 kg/persoană/an în 1900, la
Premiile Oscar ale Academiei Americane de Film au scăpat ca prin urechile acului de restricţiile impuse de noul coronavirus. Însă, toate celălalte festivaluri majore, inclusiv giganticul Cannes, au fost puse în carantină anul acesta. Aşa s-a născut „We Are One: A Global Film Festival” (Suntem Unul: Festivalul de Film Global).
Mai mulţi copii din Marea Britanie au ajuns zilele acestea în spitale într-o stare extrem de gravă a sănătăţii. Medicii se tem că aceste simptome au legătură cu Covid-19. De altfel, toţi doctorii de familie din Regat au primit o alertă urgentă din partea autorităţilor britanice din domeniul sănătăţii să trimită urgent la spital copiii care prezintă astfel de simptome.
Îţi place să muşti dintr-un măr? Savurezi alunele prăjite? Dar deserturile crocante cu zahăr ars? Pentru a te bucura de asemenea delicii trebuie să ai grijă, în primul rând, de dinţii tăi. Altfel, nu doar că te vei confrunta cu probleme precum cariile, ci şi cu afecţiuni mult mai grave, ca paradontoza care te lasă fără niciun dinte în gură.
Carantina, distanţarea socială, frica de noul coronavirus şi de posibilitatea de a ne pierde seviciul şi, deci, veniturile, sunt motive suficiente pentru a trăi într-o stare de continuu stres. În plus, lipsa plimbărilor prin parc, mersul pe bicicletă, ieşirile în natură ne menţine într-o stare aflată la graniţa cu depresia. Iar, unul dintre efectele pandemiei de Covid-19 este tulburarea somnului.
Pe Valea Prahovei, dincolo de Jepi, lângă un pârâu repede curgător pe sub coasta Bucegilor, se află o poieniţă ca din poveşti. Aici a voit Maica Domnului să se ridice o mănăstire, iar preotul care i-a auzit dorinţa s-a supus. Şi astfel a apărut Mănăstirea Caraiman din Buşteni.
Stresul ne face mai mult rău decât orice altceva, decât orice problemă medicală sau de orice altă natură. Potrivit specialiştilor, cu cât atitudinea şi starea noastră psihică este mai calmă şi mai pozitivă, indiferent de natura problemei şi cât de mare sau de gravă este ea, cu atât avem şanse mai mari să ne fie bine. Asta deoarece sistemul nostru imunitar este în strânsă legătură cu stresul.
Colesterolul este indispensabil în organism, dar, dacă e prea mult, atunci beneficiile sunt depăşite de riscuri. Schimbă-ţi alimentaţia şi foloseşte leacuri din natură. Rezultatele te vor srprinde!
Frumuseţea tenului contează, chiar dacă pandemia te ţine în casă şase zile din şapte. Dar, a-ţi păstra frumuseţea tenului zi de zi nu este uşor. Până şi un biet punct negru îţi poate schimba starea de spirit. De aceea este important să ştii cum să atenuezi micile imperfecţiunile de moment. Şi nici măcar nu ai nevoie de creme scumpe.
Argiloterapia are un efect tonic asupra sistemului nervos, alungă stresul, ajută la normalizarea tensiunii arteriale şi tratează numeroase afecţiuni. Dintre toate tipurile de argilă – albă, galbenă, roşie, verde şi gri –, sortimentul galben este cel mai apreciat datorită proprietăţilor sale.
Un număr foarte mare de oameni cheamă Salvarea convinşi fiind că suferă un infarct miocardic. Ei descriu personalului care le răspunde la numărul de urgenţă 112 mai toate simptomele unui infarct. Dar, când ambulanţa ajunge la ei, personalul medical constată că este vorba de un atac de panică.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este prăznuit pe 23 aprilie. Istoria nu a reţinut multe despre el, dar de numele său sunt legate multe legende. Asta, deoarece Sf. Gheorghe a rămas cunoscut drept un viteaz neînfricat. Credinţa sa în Dumnezeu a mers până la sacrificiul suprem. Nu este de mirare, deci, că Sf. Gheorghe este sărbătorit atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano Catolică, el fiind totodată şi patronul Angliei.
Eesti Piiritus a bătut recordurile 1n 1938 ca fiind cea mai tare băutură din lume, cu 98% alcool. Este şi azi în topul licorilor cele mai alcoolizate. La fel ca băutura aceasta estoniană, tăriile diverselor popoare au, fiecare, povestea lor.
Până acum, intubaţia era asociată, în mare parte, cu anestezia generală. Bolnavii supuşi unei intervenţii chirurgicale ce presupunea anestezie, erau sedaţi şi li se introducea un furtun pe gât, care pompa aer în plămâni, ajutându-i astfel să respire în timpul operaţiei. De când, însă, noul coronavirus şi-a arătat colţii, tăind respiraţia multor dintre victimele sale, medicii s-au văzut nevoiţi să intubeze aceşti oameni, uneori pe perioade lungi de timp, pentru a-i ajuta să respire. Dar, procedeu
Statisticile oficiale despre Covid-19 anunţate zilnic arată un număr relativ mic al vindecărilor, în comparaţie cu numărul de persoane infectate. Dintre cei peste 2.5 milioane de oameni confirmaţi cu noul coronavirus în lume, aproximativ 700.000 au fost declaraţi vindecaţi. În plus, un pacient declarat vindecat de Covid-19, nu înseamnă că este complet pus pe picioare, gata să ia viaţa în piept. Timpul de recuperare poate dura chiar ani de zile, în funcţie de cât de grav te-a afectat noul coronav
Pandemia de Covid-19 nu va dura la nesfârşit. Deşi vor fi, foarte probabil, evitate aglomeraţiile pe plajă sau în muzee, este de aşteptat ca turismul să se deschidă, puţin câte puţin, începând din această vară. Dacă visezi la o vacanţă exotică, peste graniţele Uniunii Europene, ar fi bine să-ţi verifici paşaportul. Pentru majoritatea destinaţiilor, acesta trebuie să aibă cel puţin şase luni de validitate.
A trecut mai bine de o lună de zile de când stăm în case pentru a ne proteja de noul coronavirus. Însă, distanţarea socială poate produce efecte secundare grave. Este vorba de sănătatea minţii care, dacă nu este protejată, poate cădea pradă în această perioadă depresiei, atacurilor de panică sau anxietăţii.
Nu toată lumea ciocneşte ouă roşii cu ocazia acestei sărbători. Prin alte colţuri ale mapamondului, oamenii se bat cu apă, sparg oale, explodează căruţe sau pedepsesc păpuşi. Unele dintre aceste tradiţii sunt vechi „de când lumea”, inspirate de obiceiuri păgâne, altele sunt mai noi, cu rădăcini în evenimente istorice, culturale sau religioase.
Este cea mai mare provocare a noastră de când pandemia de Covid-19 ne-a ţintit în case: să petrecem Paştele izolaţi, departe de rude şi de prieteni, departe de biserică, departe de parcuri, mall-uri şi restaurante, departe de munte sau de mare. Dar, anul acesta, numai aşa ne putem arăta dragostea faţă de noi şi de semeni. Altfel, riscăm să plângem la fel ca Italia, Spania sau Coreea de Sud, ţări cu printre cele mai mari focare de Covid-19 din lume, cauzate de o adunare mare de oameni în acelaşi
