Ce nebunii a făcut Chef Sorin Bontea în noul proiect de pe Voyo.ro, „Pe drumul gustului”: „Am pus 3 kilograme pe mine”
Chef Sorin Bontea (55 de ani) este foarte încântat de noul proiect pe care l-a făcut alături de prietenii lui de suflet și colegii săi de la MasterChef, Chef Cătălin Scărlătescu și Chef Florin Dumitrescu, “Pe drumul gustului”.
Noul show TV este o adevărată experiență atât culinară cât și de altă natură pentru cei trei chefi celebri.
Începând cu 19 aprilie, primul episod de “Pe drumul gustului” se poate viziona exclusiv pe Voyo.ro. Sunt 8 episoade în care se gătește, se râde cu gura până la urechi, chefii se distrează și experimentează lucruri pe care altfel nu le-ar fi facut niciodată în viața lor. Chef Sorin Bontea a rămas marcat de experiența cu parapanta, furtuna de nisip din deșert dar i-a plăcut și mâncarea bună din toate plimbările pe care le-a făcut cu colegii lui și a recunoscut că s-a întors acasă cu 3 kilograme în plus și nu și-a mai dorit să vadă mâncare, cel puțin o perioadă.
Cum este proiectul “Pe drumul gustului”?
Proiectul acesta “Pe drumul gustului” este pe gustul meu. N-are cum să fie altfel, atâta timp cât tu mergi prin țară, vezi locuri, cunoști oameni, cunoști ingrediente, mănânci și bei degeaba. Mai ești și plătit pentru asta, eu nu cred că există meserie mai frumoasă ca asta. N-are cum să fie emisiune neinteresantă. Nu are cum.
V-ați plimbat mult. Unde a fost cel mai frumos?
Am pus 3 kilograme pe mine, mi-a plăcut emisiunea asta. Trebuie să le dau jos acum, nu reușesc.
“Mâncam de nu știu câte ori pe zi”
Ce ați mâncat cel mai mult, cel mai des, ce a fost cel mai bun?
Orice. Mâncam de nu știu câte ori pe zi. Mâncam de foarte multe ori pe zi. În Deltă, ultima parte pe care am filmat-o a fost în Deltă. Mâncam dimineața, de două ori până în prânz, de două ori până în cină, și încă o dată la cină. Unde mergeai cineva îți dădea ceva să mănânci. Ba o plăcintă, ba o ciorbă, ba icre, ba o zacuscă de pește. Și ne dădeau și de băut. La un moment dat nu mai puteai să vezi mâncare.
Cum a fost la întoarcere acasă?
A fost foarte frumos la întoarcere acasă. Am zis că nu mănânc două zile. Două zile n-am mâncat. Nu mai intră mâncare. N-apucam să se digere mâncarea din stomac și asta s-a întâmplat în toată România.
Și afară?
Românii de afară sunt foarte primitori.
“Am zis că nu mai cobor din parapantă”
Care a fost cea mai tare experiență? Ați experimentat și unele lucruri... V-ați dat cu parapanta...
Da, ne-am dat cu parapanta. Am prins vânt foarte puternic. Am zis că nu mai cobor din parapantă.
Am înțeles că a fost aterizarea cu probleme sau ceva de genul ăsta!
La unii. Eu n-am crezut vreodată că o să mă urc în parapantă. Dacă aș fi fost în excursie și ar fi zis cineva du-te și tu cu aia... “Doamne ferește!!! Niciodată.
Care a fost cea mai grea experiență?
Parapanta. A fost ceva rău.
A fost “once în a lifetime” (n.r.: o dată-n viață)? Sau se mai repetă?
Nu mai există. Prima și ultima oară. Nu există.
Soția ce a zis de experiența asta?
Nu a știut, i-am zis după. Copiii mei, când au auzit, au zis, “Cum? Te-ai dat cu parapanta?”.Nu știu, ce a fost în capul meu. O dată în viață, da. Merită. Putea să fie și ultima. Aici nu e cazul, dar să stai atârnat de un cerceaf, nu știu ce să zic.
Cel mai tare fel de mâncare pe care l-ați făcut acum, sau cel mai sărac, dacă există, care a fost?
Da, există și sărac. Dar nu mai știu să zic. Trebuie să-mi amintesc. Dar, a fost unul foarte bogat de altfel... în nisip.
De la furtuna de nisip, nu?
Da, ne lua pe sus. Trebuia să ne legăm de ceva. A fost ceva...
Care este gustul perfect pentru chef Bontea?
Gustul perfect este o chestie foarte greu de obținut. Eu cred că ce trebuie să se întâmple și ce trebuie să facă un chef este să fie pe gustul majorității. Cu cât este majoritatea mai mare, cu atâta cheful este mai bun. Adică, trebuie să gătești pe gustul oamenilor. Asta e foarte important. Cam asta trebuie să fie definiția gustului.
De Paște ce faceți?
Ciocnesc ouăle.
Cine e responsabil cu gătitul în familie?
Eu și nevastă-mea. Restul vin și mănâncă.
“Mi-e îmi plac mâncările gătite”
Punctul foarte din bucătărie, de pe masa de Paște, care este?
Drobul.
Cine-l face?
Eu gătesc cu nevastă-mea. Gătim împreună.
Se pricepe?
Gătește foarte bine, tot ce înseamnă mâncăruri gătite. Mie îmi plac mâncările gătite. Și ei la fel. La noi în casă se gătește mâncare. La mine o să vezi ciorbă, o să vezi tocană, acesta e genul de mâncare care ne place. Mai fac și paste și alte mâncăruri, dar zi de zi, cam astea sunt, tradiționale.
Dar copiii ce pretenții au la mâncare?
Nu mănâncă niciunul la fel. La mine e complicat. Eu mănânc orice, atâta timp cât e gătit bine. Nevastă-mea vrea mâncare gătită. Fii-mea vrea altfel, fii-miu mănâncă altceva.
Câți ani au copiii?
Fii-miu are 30 de ani, fii-mea 23.Deci, gătesc greu. Când mă apuc de gătit, e complicat. Trebuie să gătesc pentru fiecare în parte. Când vine fii-mea acasă în vacanță, vrea ceva special și mă apuc să fac eu sosuri, chifle etc. Dar, pentru toate astea, eu umplu o bucătărie de vase murdare. Și când vede nevastă-mea, că la sfârșit ies două chestii mici, cu niște sos deasupra, sau pentru ouă poșate, am aragazul plin, zice: “Nu puteai să faci două ouă în tigaie și gata”.
“Nouă ne plăcea să stăm la spriț”
Cele mai bune rețete de friptură, drob și ciorbă de miel a la Chef Sorin Bontea?
Eu acasă, așa fac friptură de miel, iauo pulpă întreagă cu tot cu os, sare, piper, cimbru, ulei. Și bag în tavă ceapă verde și usturoi verde.
Cât trebuie să stea la cuptor?
În jur de o oră jumătate. Cuptorul la 160 de grade, eu o și acopăr. La drob eu înăbuș toate organele, nu le fierb, le înăbuș. Ceapă, organe, toate gătite în aceeași cratiță.
Gramajul?
Drobul îl fac după ochi, n-am câtărit niciodată nimic. Pun sare, piper, ouă, pătrunjel, mărar. îl bag în prapure, îl învelesc și-l bag la cuptor.
Ciorba de miel cum se face?
O fac cu zeamă de varză. Pun carnea, ceapă, păstârnac, țelină, morcov. Eu pun și mărar, asociez zeama de varză cu mărar. Și bineînțeles și leauștean.
Care este cea mai dragă amintire de Paște din copilărie?
Sufrageria plină de rudele care veneau la noi şi eram foarte mulți și tată avea o vorbă când obosea el și se făcea târziu, tata nu prea bea, nu a băut toată viața, zicea: “Mărie, ne-om culca, că domnii s-or duce”. Adică mai duceți-vă și voi pe la casele voastre. Nouă ne plăcea să stăm la spriț și stăteam mult.
