Tenorul Octavian Ene, spectacol de zile mari! Cum a primit rolul principal în musicalul „Romeo și Julieta”: „Am fost nevoit să mă întorc din concediu mai devreme”
Pentru Octavian Ene, vestea că va interpreta rolul lui Romeo în spectacolul „Romeo și Julieta” a fost un adevărat cadou de Crăciun. A revenit din vacanță pe fugă pentru a participa la casting, iar de atunci abia își mai găsește timp de odihnă, și totul pentru a fi sigur că totul va ieși ca la carte! Într-un interviu sincer, artistul ne povestește cum s-a pregătit pentru acest rol, cum a trecut peste fricile care l-au încercat și cum s-a legat o prietenie specială cu colegii de scenă.
Tenorul Octavian Ene, spectacol de zile mari!
Click: Octavian, vreau să ne spui cum a fost să primești rolul, ce ai simțit când ți s-a oferit această șansă?
Octavian Ene: Într-un interviu pe care ți l-am acordat anterior îți spuneam că am fost nevoit să mă întorc din concediu mai devreme din cauza unei situații neprevăzute. Atunci nu puteam oferi mai multe detalii, dar acum pot spune că întoarcerea mea s-a datorat celui mai frumos cadou primit de Crăciun, un e-mail din partea Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” prin care eram anunțat că am fost selectat de regizorul producției „Romeo și Julieta” pentru cea de-a doua etapă a castingului. A fost o experiență ieșită din comun. Pe 7 ianuarie am luat avionul și am ajuns pe 8 în București. Eram atât de obosit, încât nu îmi amintesc prea multe de atunci. Ce mi-a rămas întipărit în minte este că încă din acea zi de probă am legat o relație foarte strânsă fix cu cei care au ajuns să îmi fie colegi de scenă în această producție (tenorul Andrei Mihalcea, pe care îl cunoșteam deja, soprana Cristina Popa, cu care am fost chiar coleg de generație în facultate și minunații actori Tomer Weissbuch și Dragoș Ioniță, pe care i-am cunoscut la casting și care îl vor interpreta pe Benvolio). Câteva zile mai târziu am fost anunțat că am primit rolul Romeo. Îmi e foarte greu să explic ce am simțit... un amestec de șoc și bucurie pe care l-am împărtășit imediat cu apropiații, rudele și maestrul meu de canto. Când eram mic, mama asculta foarte des acest musical, deci pentru mine are o foarte mare însemnătate faptul că îl voi interpreta pe Romeo.
Click: Cum a fost munca pentru acest spectacol?
Octavian Ene: Timpul de pregătire a fost unul foarte scurt, fapt care ne-a pus față în față cu unele dintre cele mai dificile provocări. Pentru mine, cel mai solicitant a fost să fac față efortului fizic, pentru că viziunea regizorală și coregrafică mă poziționează în ipostaze extreme. Deși la început le-am privit cu reținere, acum sunt foarte mândru de mine, pentru că reușesc să fac lucruri de care credeam că nu sunt în stare, iar asta într-un timp record. Maestrul de dans, Viktoria Barta, a fost un real sprijin pentru mine, atât din punct de vedere emoțional și psihic, cât și din punct de vedere al pregătirii fizice, care m-a solicitat la cote maxime. Ca să înțelegeți nivelul de implicare fizică necesar, într-o lună de repetiții am slăbit 8 kg, dar am câștigat masă musculară. Echipa este fantastică, de multe ori nici nu îmi vine să mai plec acasă de la repetiții. Am cunoscut oameni deosebiți, artiști excepționali, iar între noi a luat naștere o legătură foarte specială. Râdem permanent, inclusiv în momentele mai dificile sau mai tensionate, iar asta este foarte important. Din punctul meu de vedere, în succesul unui spectacol, unul dintre cei mai importanți factori este relația dintre artiști. La repetiții au apărut fel de fel de momente și situații care cred că ne-au schimbat pentru totdeauna... Kero este un regizor excepțional și știe cum să ne facă să scoatem la suprafață cea mai bună variantă a noastră și să descoperim laturi pe care nu știam că le purtăm în noi. Au fost momente atât de emoționante, încât întreaga echipă a început să plângă. Să reușești să faci peste o sută de oameni să se emoționeze încă din timpul repetițiilor este ceva fantastic, iar Kero a făcut lucrurile astea posibile...
Click: Ai avut vreun moment în care ți-a fost teamă de ceva? Știm că uneori pot apărea și impedimente.
Octavian Ene: Au existat și momente de temeri, este adevărat. De multe ori auzim în jur: „Ce bine i s-a potrivit rolul”, „S-a jucat pe el însuși”, „Toate rolurile interpretate i-au venit mănușă”. Ei bine, ce ne facem atunci când rolul pe care îl interpretăm este foarte diferit de noi înșine? Eu m-am lovit de această întrebare, pentru că Romeo este foarte diferit de mine. Suntem diametral opuși. Ajuns în acest punct, m-am lovit de multe provocări, de fapt întregul spectacol este o mare provocare. Am avut momente în care nu înțelegeam de ce nu reușesc să mă apropii de Romeo, și au fost nopți în care nu reușeam să adorm pentru că gândul îmi era numai la personaj și la posibile soluții și variante de interpretare. Dar aici se vede adevărata valoare a unui mare regizor, pentru că un bun regizor nu îți dă ceea ce îți este ușor de interpretat, ci te provoacă, îți oferă ipostaze care nu au nicio legătură cu tine și te ajută să cauți în tine însuți, să te autodescoperi, să cauți și să cunoști cele mai diverse și străine de tine emoții, gânduri și experiențe. Acum am depășit temerile, am început să îl înțeleg pe Romeo și să mă „împac” cu el. Cei care mă cunosc vor descoperi pe scenă un om pe care nu îl știau așa.
Mai mult nu pot să vă spun și nici nu vreau, pentru că cel mai bine este să descoperiți singuri magia celei mai cunoscute povești de iubire din toate timpurile. Această producție complexă, spectaculoasă și deosebit de emoționantă sunt convins că are puterea de a schimba vieți și percepții, așa că vă invit să veniți să mă vedeți alături de colegii mei în datele de 28 martie la ora 19:00 și 30 martie la ora 18:00 la Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București.
