Isabella și șansa unui nou început
Când Isabella a spus pentru prima dată numele fratelui ei mai mare, părinții ei au simțit că asistă la un miracol. Până atunci, fiecare sunet, fiecare încercare de a forma un cuvânt fusese o luptă. La trei ani și jumătate, Isabella abia reușea să rostească două-trei cuvinte pe zi. Dar acel moment a schimbat totul.
Matthew, fratele ei de 15 ani, fusese diagnosticat încă din copilărie cu apraxie verbală, o afecțiune neurologică rară care face ca transmiterea mesajelor de la creier către mușchii vorbirii să fie deficitară. Când Isabella a primit același diagnostic, părinții lor au simțit că retrăiesc coșmarul. Știau deja ce îi așteaptă: terapii nesfârșite, frustrări, întrebări fără răspuns. Dar de data aceasta, aveau o speranță în plus.
Cu ani în urmă, când Rosa era însărcinată, soțul ei Steven a citit despre potențialul celulelor stem recoltate la naștere. Aflase că la Duke University, în Statele Unite, se derulau studii promițătoare pentru copiii cu apraxie. Deși nu exista nicio garanție, ceva l-a făcut să creadă că merită să încerce. „Nu știam dacă Isabella va avea vreodată nevoie de ele”, își amintește el, „dar simțeam că e o alegere pe care nu o vom regreta.”
Așa că, atunci când Isabella a venit pe lume, au decis să stocheze celulele stem din cordonul ei ombilical. Ani mai târziu, această decizie avea să le schimbe viața.
Un drum plin de întrebări, dar și de răspunsuri
Când Isabella a fost acceptată în programul de tratament, familia a pornit spre Duke University, unde celulele ei, păstrate la temperaturi extreme pentru a rămâne intacte, au fost livrate în siguranță. Transfuzia a durat doar câteva minute. Apoi, au așteptat.
Primele schimbări au apărut la câteva săptămâni după procedură. Isabella, care înainte se chinuia să formeze sunete, începea să articuleze cuvinte noi. Cel mai mare șoc pentru părinți a fost într-o seară, când fetița a reușit, pentru prima dată, să spună clar „Matthew”. Un nume pe care, până atunci, încercase fără succes să-l pronunțe.
„Nu pot descrie ce am simțit în acel moment”, spune Rosa. „A fost prima oară când am avut certitudinea că am luat decizia corectă.”
Astăzi, Isabella continuă să progreseze. Nu doar că vorbește mai clar, dar își poate exprima dorințele, emoțiile, lucrurile simple pe care până acum le ținea doar în minte. Iar familia ei trăiește cu recunoștința că, într-o lume plină de incertitudini, unele alegeri pot face diferența.
Conform cercetărilor recente, 1 din 217 persoane va avea nevoie de un transplant de celule stem pe parcursul vieții, semnificativ mai mult decât se credea anterior. În acest context, recoltarea celulelor stem la naștere devine o decizie strategică, mai ales având în vedere faptul că unele afecțiuni oncologice și neurologice pot fi tratate cu ajutorul acestor celule. ”Se estimează că, până în 2030, vor fi aprobate până la 50 de noi terapii celulare pentru boli grave, astfel că un stoc adecvat de celule stem devine cu atât mai important. Se poate dovedi o plasă de siguranță atât pentru cei mici, cât și pentru întreaga familie”, concluzionează dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center.
