La 21 noiembrie, ortodocșii sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului-Sărbătoarea Luminii


    Fecioara Maria a fost adusă de părinți la Templul din IerusalimSursa foto: Adevărul.ro
Fecioara Maria a fost adusă de părinți la Templul din IerusalimSursa foto: Adevărul.ro

Creştinii ortodocşi cinstesc sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului care aminteşte de momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de trei ani, a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.

Istoricul sărbătorii

Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, Sărbătoarea Luminii, o zi a privegherii și a prevederii, rânduită în calendarul ortodox  în data de 21 noiembrie, este prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului. În tradiţia populară, sărbătoarea este cunoscută sub numele Vovidenia sau Ovidenia, denumire întâlnită în Moldova, Muntenia şi în Oltenia. Potrivit documentelor religioase, praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului este cea mai nouă sărbătoare închinată Fecioarei Maria,  înscrisă în calendar în secolul al VI-lea. Evenimentele referitoare la naşterea şi copilăria Maicii Domnului  nu sunt prezentate în cărţi ale Noului Testament. Dar aceste etape ale vieţii Maicii Domnului sunt relatate în  secolul al II-lea, în Protoevanghelia lui Iacov. . În Apus, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică a fost adoptată de Papa Grigorie al XI-lea, fiind celebrată pentru prima dată în anul 1374 la Avignon. 

Se spunea că familia care nu avea copii era blestemată

În Canoanele vremii,  descrise în Vechiul Testament, Ioachim şi Ana s-au rugat la Dumnezeu să le binecuvânteze viața cu un copil, deoarece  în Galileea acelor timpuri era o mare ruşine să nu ai copii. În tradiţia Bisericii se spune că, după rugăciunile fierbinţi adresate lui Dumnezeu de Ioachim şi Ana, îngerul Gavriil i-a adus Anei vestea că Dumnezeu le-a împlinit dorinţa şi vor avea o fetiță. Când a aflat vestea, Ana a fost foarte bucuroasă şi a promis că, pruncul atât de dorit va fi dăruit lui  Dumnezeu. Fetița a  purtat numele de Miriam, Maria, care în traducere înseamnă împlinire, alinare.    

Pregătirea Fecioarei Maria pentru intrarea în Templu           

Intrarea în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului s-a petrecut  într-o zi de 21 noiembrie, când Fecioara Maria împlinise trei ani. În acea zi, părinții Mariei,  Ioachim şi Ana, au vrut să-și împlinească  făgăduinţa  făcută cu trei ani în urmă, când îngerul Gavriil le-a adus vestea cea mare că vor avea un copil. Atunci ei au promis că vor dărui copilul lor bunului Dumnezeu.

Rudele din Nazaret  au însoțit-o pe Maria la Templu

În acea zi, Sfinţii părinţi au chemat  rudeniile din Nazaret care s-o însoţească pe Maria la Templu. Pentru acest eveniment, Achim și Ana au îmbrăcat-o pe Maria  în haine de sărbătoare şi au pregătit multe făclii. În această privinţă, Sfântul Iacob, Arhiepiscopul Ierusalimului, ne aminteşte chemarea adresată celor care o însoţeau pe Maria spre Templu, de tatăl său, dreptul Ioachim: "Chemaţi fiice evreice curate să ia făclii aprinse!" În acelaşi timp, Sfântul Gherman, Patriarhul Constantinopolului, a lăsat drept mărturie despre acest eveniment cuvintele rostite de Ana, mama Sfintei Maria: "Făgăduinţele pe care le-au făcut buzele mele le voi da Domnului. Pentru aceasta am adunat cete de fecioare cu făclii, am chemat preoţi şi rudeniile mele, zicând tuturor: Bucuraţi-vă împreună cu mine, toţi că m-am arătat astăzi şi maică, şi înainte povăţuitoare, dând pe fiica mea, nu împăratului celui pământesc, ci lui Dumnezeu, Împăratul ceresc".

Cum a urcat Maria cele 15 trepte ale Templului

Când a ajuns în fața treptelor Templului din Ierusalim, micuța Maria le-a urcat singură, ca o persoană care cunoștea drumul pe care trebuia să meargă. Despre acest eveniment scrie Sfântul Ieronim: „Erau acolo cincisprezece trepte la intrarea în Templul din Ierusalim, după numărul celor cincisprezece psalmi ai treptelor, şi la fiecare din acele trepte se cânta câte un psalm de către preoţii şi leviţii care intrau în slujbă. Deci drepţii părinţi au pus pe prunca cea fără prihană pe treapta cea dintâi, iar ea îndată, singură, a alergat pe trepte foarte degrabă, neajutând-o nimeni, nici sprijinind-o. Şi alergând la treapta cea de sus, a stat acolo, întărind-o pe dânsa puterea lui Dumnezeu cea negrăită. Căci încă mică fiind, a început Domnul a arăta într-însa puterea Sa cea mare, ca să înţeleagă cât de mare va fi în dar, când va veni în vârsta cea desăvârşită. Atunci se mirau toţi când au văzut pe acea pruncă de trei ani suindu-se singură degrabă pe acele trepte, ca şi cum ar fi fost desăvârşită cu vârsta. Mai vârtos, preotul Zaharia se mira de aceasta şi, ca un proroc, din descoperirea lui Dumnezeu, înţelegea mai înainte cele ce aveau să fie “. După ce a urcat treptele Templului, Maria nu a întors capul să-i privească pe cei care au însoţit-o, iar tradiţia spune că părinţii ei au fost foarte bucuroşi că fiica lor n-a făcut acest gest şi a mers direct la uşa Templului. 

Despre Şcoala de fete din Templul

Documentele vremii relatează că, în vremea aceea, la Templul din Ierusalim exista o şcoală pentru fete. În școala aceea erau primite fetele care au împlinit vârsta de 3 ani şi aveau dreptul să rămână în sfântul lăcaş până la vârsta de 15 ani. Pe parcursul acestor ani, fetele învăţau rugăciunea, ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu, dar şi numeroase activităţi practice printre care : păstrarea curăţeniei în Templu, cusutul, întreţinerea veşmintelor care erau folosite de Marele Arhiereu, de preoţi şi de leviţi  (diaconii din Vechiul Testament). De educația acestor eleve se ocupau văduve evlavioase, dornice să-şi petreacă restul zilelor în Templu,  rostind și ele  rugăciuni, păstrând ascultarea şi desăvârşita smerenie.    

Maria a fost dusă în Camera sfântă din Templu

La sosirea în Templu, Maria a fost întâmpinată de tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, arhiereul  Zaharia. Acesta a dus-o pe Maria în ”Sfânta Sfintelor”,  camera sfântă,  cameră  unde nici o femeie și nici un preot n-au avut voie să pășească. Doar arhiereul avea voie să intre, în camera sfântă o dată pe an. Camera sfântă era loc de rugăciune pentru Maria. Celelalte  fecioare care, de asemenea, erau aduse pentru închinare în Biserica Domnului până la împlinirea vârstei de 15 ani, primeau loc de rugăciune, după mărturia Sfântului Chiril al Alexandriei şi a lui Grigorie de Nissa, între biserică şi altar.

Arhanghelul Gavriil a adus Mariei  Vestea cea Bună

Fecioara Maria a petrecut 12 ani în Templul din Ierusalim, alături de alte fecioare, de văduve şi de preoţi, rugându-se şi citind Sfânta scriptură, până când Arhanghelul Gavriil i-a adus vestea Cea Bună, că ea Îl va naşte pe Iisus, fiul lui Dumnezeu. După ce a plecat de la Templu, Fecioara Maria s-a logodit cu dreptul Iosif, o rudă mai vârstnică, cel care a fost protectorul ei şi martor la miracolul naşterii pruncului Iisus.

Copiii aflaţi în dificultate sunt închinaţi Maicii Domnului

„ În famiile care-şi doresc copii, rugăciunile adresate cu evavie Maicii Domnului sunt auzite şi împlinite de Născătoarea de Dumnezeu. De asemenea, în tradiţia ortodoxă există această învăţătură ca acei copii aflaţi în dificultate, din cauza bolilor, pot fi salvaţi, fiind închinaţi în grija Maicii Domnului şi luaţi sub acoperământul ei. Această învăţătură era practicată şi de domnitorii Ţării Româneşti. De exemplu, domnitorul Neagoe Basarab şi soţia sa Despina şi-au închinat cei şase copii în grija Maicii Domnului”  ne spune părintele Valentin Fotescu, doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (B-dul Nicolae Titulescu).

Şi părintele Cleopa a fost închinat Maicii Domnului

Tradiţia bisericească semnalează că sunt foarte interesante aceste cazuri în care femeile sterpe se roagă să aibă un copil, promiţând lui Dumnezeu şi Maicii Domnului că, pruncul venit pe lume, va fi dăruit Bisericii. Deseori, aceşti copii, rodul rugăciunilor, îl slujesc   pe Dumnezeu în cariera lor devenind preoţi, călugări sau misionari. În ţara noastră, avem un exemplu devenit celebru în lumea creştină: în copilărie, Părintele Cleopa era foarte bolnav; în disperare de cauză, mama sa a mers la biserică, s-a rugat pentru însănătoşirea pruncului ei şi l-a închinat Maicii Domnului. În timp, prin viaţa sa duhovnicească, Părintele Cleopa a fost întemeietorul multor obşti monahale.     

Unde se oficiază slujbe de hram în Capitală

În cinstea sărbătorii, numeroase lăcaşuri religioase poartă hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică.

În Bucureşti, credincioşii pot participa la slujba de hram la Biserica Doamnei (Calea Victoriei nr.28) şi la Biserica Vovidenia, cu Sfinţi ( (Calea Moşilor nr. 79).

harry si meghan jpg
foto1 copii crisanB jpg
FotoJet (2) jpg
Anca Dinicu  jpg
Klaus Iohannis si Alina Gorghiu jpg
mihaela radulescu jpg
gabriel apostol jpeg
Razvan Popescu slab jpg
Republica Moldova Independenta
apostol gabriel
image
image
image
image
zodii care imprumuta bani jpg
Razvan Popescu slab jpg
Horoscop dragoste webp
shutterstock 521889163 jpg
tanara dezbracata in pat jpg
zodii care sunt vampiri energetici jpg