Postul Crăciunului. De ce în anul 2018 Postul Crăciunului a început pe data de 14 noiembrie


    Postul trupesc și sufletesc este desăvârșit Sursa foto: Adevărul.ro
Postul trupesc și sufletesc este desăvârșit Sursa foto: Adevărul.ro

Anul acesta, Postul Crăciunului a început pe data de 14 noiembrie și se încheie în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. De aceea credincioșii au sărbătorit Lăsatul Secului pentru Postul Nașterii Domnului pe 13 noiembrie, și aceasta a fost ultima zi în care s-a consumat mâncare „de dulce", adică brânză, lapte , ouă și carne.

Calendarele Creștin-Ortodoxe trebuie verificate cu mare atenție

În anumite calendare ortodoxe ( format cărticică) au apărut diverse greșeli, pe care noi le-am semnalat. Și începerea postului de Crăciun cu o zi mai devreme, ca o excepție, nu a fost semnalată. Credincioșii au fost derutați și de această dată…

Prin tradiție, pentru Postul Crăciunului se lasă sec în data de 14 noiembrie .,

Postul Crăciunului  în 2018.  De obicei, se lasă sec pe 14 noiembrie, iar postul începe după Lăsatul Secului, în ziua următoare,  pe 15 noiembrie. Există și excepții: dacă data de 14 noiembrie cade miercurea, așa s-a întâmplat în acest an, sau vinerea, se lasă sec cu o zi înainte, adică pe 13 noiembrie.

Ce să facem să ne meargă bine

Pe data de 14 noiembrie, creştinii ortodocşi au intrat în Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă după Postul Paştelui. Postul Crăciunului durează şase săptămâni , din data de 14 noiembrie și până la 24 decembrie și  îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii Domnului Iisus Hristos.

Semnificația Postului are rădăcini în Vechiul Testament

Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament, deoarece personajele biblice printre care Noe, Moise și David se regăsesc petrecând  multă vreme în post  și rugăciune. Cu toții așteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi pentru a obține ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

La Sinodul din anul 1166 s-a hotărât ca Postul să dureze  40 de zile

La început, creştinii nu posteau în acelaşi mod, iar numărul zilelor de post erau diferite în funcţie de zonele geografice. La Sinodul local din Constantinopol, care a avut loc în anul 1166  în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi, s-a hotărât ca durata Postului pentru Naşterea Domnului Hristos, în Bisericile Ortodoxe, să fie de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

Din secolele IV-V  există primele dovezi despre Post

Primele dovezi scrise, privind respectarea perioadei de înfrânare trupească şi alimentară în timpul Postului, au apărut în secolele IV-  V, de la Fericitul Augustin şi de la Episcopul Leon cel Mare al Romei. De la aceștia au rămas nouă cuvântări care se referă la  acest post.

Creștinii postesc ținând seama de anumite criterii

Pe parcursul  postului, creștinii țin seama de anumite criterii. În timp ce unii postesc din respect pentru vechile tradiţii, alţii  urmează Postul fiind convinși că vor fi  mai sănătoși. Mulți postitori practică acest exercițiu de purificate sufletească și trupească, fără abateri de la ritualul corect, din evlavie pentru marea sărbătoare a Nașterii Domnului Iisus Hristos.

Postul  desăvârșit are două componente

Sfinții Părinți spun că pentru a împlini un post desăvârșit, postitorul trebuie să respecte Postul spiritual ( sufletesc) împreună cu Postul trupesc ( de hrană).

 Cum parcurgem Postul sufletesc

Biserica vorbeşte despre Postul Crăciunului ca despre un Post al Bucuriei care anticipează Naşterea Mântuitorului Iisus. Pentru a împlini Postul Spiritual,  credincioşii trebuie să respecte anumite ritualuri religioase: să se roage pentru liniştea sufletească a întregii familii, a rudelor și prietenilor care trăiesc momente de cumpănă. Rugăciunile din timpul Postului se referă și la iertarea greşelilor făcute cu voie şi fără de voie. De asemenea, în timpul Postului Spiritual credincioșii trebuie să se roage  pentru îmblânzirea duşmanilor ştiuţi şi neştiuţi, să participe la slujbele rânduite în timpul Postului, să se sfătuiască cu duhovnicul lor și să se lepede de mânie, de minciuni sau de jurământul mincinos. Toate aceste practici religioase îi ajută pe credincioși să-și vindece rănile trupești și sufletești. 

Cum parcurgem Postul trupesc

Pentru respectarea Postului  trupesc,  Biserica a rânduit ca în zilele de sâmbătă și duminică, cuprinse între 21 noiembrie,  când creștinătatea sărbătorește Intrarea Maicii Domnului în Biserică şi 20 decembrie, când este sărbătorit Sfântului Ignatie Teoforul, să fie dezlegare la peşte. Timp de 40 de zile, Biserica recomandă postitorilor să respecte anumite restricţii alimentare,  să nu  consumă carne, lactate, ouă, derivatele acestora şi, nu în ultimul rând, alcoolul.

Postul Crăciunului este mai ușor decât Postul Paștelui

 Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul trupesc al Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, pentru că în acest interval se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Când se consumă bucate fără ulei și nu se bea vin

În Post, în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă bucate fără ulei şi nu se bea vin . Când se sărbătoreşte vreun sfânt mare, menţionat în calendar cu cruce roşie, în ziua respectivă ( fie că este miercuri sau vineri )atunci  se consumă, totuși bucate cu ulei și se bea vin.

 În Ajunul Crăciunului este zi de Post aspru

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului, pe 24 decembrie, numită Ajunul Crăciunului, postitorii trebuie să respecte un post mai aspru decât în celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se mănâncă doar la răsăritul Luceafărului de seară, care ne duce cu gândul la   Steaua magilor, care a vestit Naşterea Domnului Iisus Hristos.

Ce se mănâncă în Ajunul Crăciunului

În  Ajunul Crăciunului se mănâncă grâu fiert, îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină, deoarece cu  seminţe a ajunat Daniil Proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au anticipat,  mai înainte, Naşterea lui Hristos.

Postul este și un mijloc pentru dobândirea virtuților

Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual. Indiferent de ziua în care pică prima zi a Crăciunului se mănâncă de dulce.

Când acordă dezlegare la pește Sfinții Părinți

Sâmbătă, 21 noiembrie, este prima zi din Post când se dă dezlegare la peşte la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului.

Alte  sărbători când Sfinţii părinţi acordă dezlegări la peşte : luni, 30 noiembrie, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel dintâi chemat,  sâmbătă, 5 decembrie, la sărbătoarea Sfântului Sava cel Sfinţit, duminică, 6 decembrie, la sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei şi sâmbătă, 12 decembrie, la sărbătoarea Sfântului Spiridon.

Ziua de 24 decembrie, de Ajun a Crăciunului, este o zi de post mai aspru, decât celelalte zile ale Postului. În această zi se ajunează până la ora 15, urmate de obiceiul de a consuma anumite preparate tradiţionale: în unele zone ale ţării postitorii mănâncă grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea Sfântului prooroc Daniel; în alte localităţi se ajunează până la răsăritul Luceafărului de seară, care aminteşte de Steaua Magilor, care a vestit naşterea pruncului Iisus.  

Postul și problemele de sănătate

Nutriţioniştii recomandă persoanelor care suferă de diabet zaharat să urmeze doar postul fără carne. În acest caz, un regim restrictiv, lipsit şi de ouă, şi de lactate este dificil de urmat de această categorie de bolnavi. În acelaşi timp, deoarece persoanele cu diabet suferă adesea de probleme vasculare, li se recomandă o dietă bogată în vitamina C, deoarece aceasta protejează venele şi ţesuturile conjunctive, acţionând ca un antioxidant, susțin cercetătorii europeni.

Cine nu trebuie să postescă

De asemenea, specialiștii în nutriție susțin că nu este bine să postească lăuzele, copiii, bolnavii cu afecţiuni cronice, persoanele subnutrite şi convalescenţii.           

Ce fel de Post urmează credincioșii

Postul este urmat în funcție de starea de sănătate urmează :

Postul negru ( ajunarea) este practicat de persoanele sănătoase. Acesta  nu  mănâncă nimic toată ziua ; seara însă consumă  legume fierte, fără ulei ( în ajunul Crăciunului). Cei care nu pot urma acest post aspru este bine să consume în ajunul sărbătorii (până la apariţia luceafărului de seară), grâu fiert îndulcit cu miere în care se adaugă fructe şi seminţe de susan.     

Postul aspru : Nu se mănâncă şi nu se bea nimic până la asfinţitul soarelui, iar atunci se consumă hrană uscată.

 Postul uşor : Se practică când se acordă dezlegare la unele preparate de dulce: peşte, vin și untdelemn.

 „Postul Crăciunului este foarte respectat de români și considerat mai ușor decât celelalte posturi din timpul anului, pe motiv că  în timpul acestuia avem mai multe dezlegări la pește. Postul Crăciunului  este numit Postul Bucuriei pentru că la sfârșitul acestuia se va naște Iisus Hristos, bucuria tuturor. În lipsa hranei de dulce, puterea credinţei, manifestată prin rugăciune şi fapte de milostenie, creşte imunitatea credincioşilor care postesc. Celor aflaţi în suferinţă trupească li se recomandă să intensifice momentele de viaţă spirituală prin rugăciuni  care să suplinească şi rolul postului”, precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în teologie,  preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.   

shutterstock 1833215881 jpg
horoscop jpg
zodii care nu stiu sa se imbrace jpg
printul harry profimedia 0685156749 jpg
autostrada jpg
Mara G si Mario Mutu  jpg
anisia gafton jpg
pantofi jpg
Florin Piersic Jr  la 40 de intrebari cu Denise Rifai (1) Foto Kanal D JPG
Supermarket reduceri Foto shutterstock 134693084 jpg
image
image
image
image
pantofi jpg
zodii care nu stiu sa se imbrace jpg
shutterstock 1833215881 jpg
horoscop jpg
mihai voropchievici jpg
somn shutterstock 398208937 jpg