Praznicul Sfântului Apostol Andrei, propovăduitorul creștinismului pe meleagurile geto-dacice în Dobrogea de astăzi
Miercuri, 30 noiembrie , credincioşii ortodocşi îl preacinstesc pe Sfântul Apostol Andrei, patronul spiritual al românilor, propovăduitorul creştinismului pe meleagurile geto-dacice în Dobrogea de astăzi. Sfântul Apostol Andrei L-a urmat pe Iisus și a devenit primul său ucenic, cel Întâi Chemat și un martor de seamă la cele mai de importante evenimente religioase petrecute în zorii creştinismului.
Istoricul sărbătorii
În Evanghelia după Ioan găsim mărturie că Sfântul Andrei a fost mai întâi ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul. În această calitate, el a fost martor la botezul Mântuitorului şi la alegerea celorlalţi apostoli. De asemenea, împreună cu fratele său, Simon-Petru, Sfântul Andrei a fost martor la minunile săvârşite de Iisus şi L-a urmat când Acesta le-a adresat îndemnul: „Veniţi după mine şi vă voi face pescari de oameni". De aceea, cei doi fraţi, pescari de meserie, au mers după Hristos şi au propovăduit împreună Evanghelia în Sciţia (teritoriu situat între Dunăre şi Marea Neagră) şi dincolo de Prut. Opinia, potrivit căreia Sfântul Andrei a predicat pe teritoriul locuit de sciţi, a fost preluată din Istoria bisericească scrisă de episcopul Eusebiu din Cezareea Palestinei. Părintele nostru spiritual, Sfântul Andrei, a suferit când a fost decapitat Sfântul Ioan Botezătorul, a fost alături de Iisus la Cina cea de Taină, a plâns la moartea Mântuitorului, dar s-a întărit în credinţă la Învierea Lui.
Sfântul Andrei i-a convertit la creştinism pe geto-daci
După Pogorârea Duhului Sfânt, Apostolul Andrei a continuat să predice Evanghelia lui Iisus în misiunea sa de creştinare în Georgia, în Armenia, în sudul Basarabiei şi a ajuns în Dobrogea de azi, fiind singurul apostol al Domnului Hristos care a convertit la creştinism populaţia geto-daco-romanilor din cetăţile acestui ţinut. Deşi la urcarea lui Decebal pe tronul Daciei raporturile cu Roma s-au înrăutăţit, Sfântul Andrei a hirotonit, în continuare, episcopi şi preoţi în Dobrogea. Documentele religioase dovedesc că peştera unde a trăit Sfântul Andrei (în comuna Ion Corvin din judeţul Constanţa) a fost primul lăcaş creştin din ţara noastră și poarta de intrare a creștinismului.
Crucile de la Dervent au răsărit din pământ…
Potrivit mărturiilor scrise, patru dintre ucenicii Sfântului Andrei, trimişi de acesta la Dervent să propovăduiască Evanghelia, au fost omorâţi şi pe locul sacrificiului „au răsărit din pământ" renumitele cruci din piatră care, de-a lungul timpului, şi-au dovedit o mare putere tămăduitoare, vindecând bolile sufleteşti şi trupeşti ale credincioşilor veniţi să se roage pentru izbăvire de suferinţe. Din Dobrogea, Apostolul şi-a continuat misiunea de creştinare în Bulgaria, Macedonia şi Grecia.
Sfântul Andrei a convertit-o la creștinism pe Maximilia
În oraşul Patras, Sfântul Andrei a zăbovit mai bine de doi ani. În tot acest timp, Sfântul Andrei a reuşit s-o convertească la creştinism şi pe Maximilia, sora lui Egheat, cel mai puternic persecutor al creştinilor din acele timpuri. Pentru cei care se închinau în faţa idolilor, convertirea Maximiliei la creştinism a fost un neaşteptat afront, care trebuia pedepsit.
Sfântul Andrei a fost răstignit pe crucea sa în formă de X
In istoria zbuciumată a acestor locuri, au rămas mărturie cuvintele Sfântului Ștefan, Apostolul românilor, când acesta a văzut ultima dată crucea. Înainte de a fi răstignit, Apostolul Andrei a exclamat: "Te binecuvântez, o cruce, care ai fost sfinţită prin trupul lui Hristos!" Astfel, Sfântul Andrei, primul apostol al lui Iisus, a fost biciut şi răstignit pe crucea în formă de X, pe care o purta mereu cu sine. El a sfârşit muceniceşte într-o zi de 30 noiembrie anul 87, iar potrivit altor surse, în anul 97, la vârsta de 90 de ani.
Moaștele sale sunt venerate în Italia și în Grecia
Credincioșii din Italia și din Grecia venerează moaștele Sfântului Andrei. După mai multe strămutări, o parte din moaşte Apostolului Andrei se odihnesc în Catedrala Sfântul Petru din Roma, aduse aici în timpul Cruciadei din anul 1204, când latinii au prădat Constantinopolul. Însă capul Sfântului Apostol se odihnește în Biserica din Patras, în Grecia, unde Sfântul Andrei a trecut la cele veșnice.
„Apostolatul Sfântului Andrei a fost benefic pentru ţara noastră, pentru că la început de mileniu am dobândit şi sămânţa bunei credinţe în cuvântul lui Dumnezeu, întemeindu-se prin aceasta Biserica Creştină pe meleagurile noastre. Astfel, Sfântul Andrei a devenit ocrotitorul ţării noastre şi al Bisericii noastre creştine. Pentru Sfântul Apostol Andrei, credincioşii manifestă o mare evlavie, botezându-şi copiii cu numele lui. De asemenea, multe lăcaşuri ortodoxe din ţara noastră sunt ocrotite de hramul Întâiului Chemat la apostolat. În ziua praznicului, credincioşii aduc la biserică ofrande de post: pâine, ulei, vin şi peşte. După slujba de binecuvântare, ofrandele sunt împărţite săracilor", ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (Bulevardul Nicolae Titulescu).
Referitor la numele Andrei, este important să precizăm că acesta înseamnă în greceşte "curajos", "bărbătesc", deşi Sfântul Apostol a fost la origine evreu.
Apostolul Andrei, ocrotitorul României
Sfântul Apostol Andrei este ocrotitorul României. El a fost primul trimis să propovăduiscă spre ținuturile Greciei, Mării Negre și Dunării. După Înălțarea Domnului, Sfântul Andrei a venit pe meleagurile noastre și Peștera care-ipoartă numele, un lăcaș sfânt întemeiat de el, a fost prima biserică creștină din țara noastră. În același timp, Sfântul Andrei este și patronul spiritual al Scoției ( pe steagul acesteia este imprimată crucea Sfântului Andrei), al Siciliei, al Spaniei, al Greciei și al Rusiei.
