Sâmbătă, 18 februarie, se face pomenirea Moșilor de iarnă
În această sâmbătă, în toate bisericile ortodoxe sunt pomeniți cu mare fast Moșii de Iarnă sau Moșii cei Mari. În această zi importantă din anul bisericesc se oficiază slujbe pentru pomenirea moșilor și strămoșilor noștri plecați din viața celor vii la viața veșnică.
În fiecare an, pomenirea Moșii de Iarnă, Sâmbăta Morților, nu are o dată fixă, ci se calculează în funcție de sărbătoarea Sfintelor Paști.
Istoricul sărbătorii
Odată cu Moşii de Iarnă, comemorați în acest an la data de 18 februarie, în toate lăcaşurile de cult ortodoxe începe etapa celor șapte sâmbeter dedicate celor răposaţi întru Domnul , etapă care se încheie cu Sâmbăta lui Lazăr, praznic care se oficiază pe data de 8 aprilie, înainte de Săptămâna Mare sau a Patimilor lui Iisus.
La prăznuirea Moșilor de Iarnă se rostesc rugăciuni speciale
Prin tradiție, la prăznuirea Moşilor de Iarnă ortodocșii rostesc rugăciuni speciale pentru odihna rudelor foarte îndepărtate, pe care ei nu le cunosc , rude care au plecat din lumea celor vii. Sărbătoarea Moșilor de Iarnă este mai pretențioasă; de aceea, ortodocșii se pregătesc din vreme pentru a împlini tradițiile și obiceiurile practicate de secole cu acest prilej. Fiecare dintre noi face pomenirea rudelor foarte îndepărtate din neamul nostru, pe care nu le cunoaștem.
Pomenirea Moșilor o facem din motive întemeiate
Pomenirea rudelor plecate în eternitate o facem din diferite motive: mulți dintre moșii din neamul nostru n-au avut parte de slujbele tradiţionale care se oficiază după plecarea cuiva în eternitate. Unii dintre strămoșii noștri poate au murit pe front, departe de casă, alții poate au pierit în împrejurări dramatice și nu s-au bucurat de slujbe speciale împlinite pentru odihna veșnică și pentru iertarea păcatelor.
Timp de șapte sâmbete se fac pomeniri pentru Moșii noștri
De sâmbătă 18 februarie, timp de şapte sâmbăte se fac pomeniri şi se rostesc rugăciuni și pentru cele mai dragi fiinţe din viaţa noastră: rude şi prieteni, persoane trecute de ultimul hotar al vieţii pământeşti. La comemorarea Moșilor de Iarnă păstrăm momente de reculegere, deoarece Biserica Ortodoxă nu vede în moarte sfârşitul existenţei omului.
În Ortodoxie, Postul Sfintelor Paști are două Lăsatul Secului
După sâmbăta când sunt pomeniți Moșii de Iarnă ( 18 februarie), urmează Duminica Lăsatului sec de carne ( a Înfricoșatei Judecăți). De fapt, în Ortodoxie, singurul post care are două Lasatul Secului este cel al Sfintelor Paști, cunoscut și sub numele de Postul cel Mare. Primul Lăsatul Secului este pentru carne ( 19 februarie) și se împlinește la această dată numită Duminica Înfricoșatei Judecăți, iar al doilea Lăsatul Secului este pentru ouă, pește și lactate și se împlinește în Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam (pe 26 februarie).
Să păstrăm tradiţiile lăsate de strămoşii noştri
De la moşii şi strămoşii noştri păstrăm tradiţii şi obiceiuri religioase, pe care ei le-au transmis din generaţie în generaţie. Din Sâmbăta Moşilor de Iarnă şi pe parcursul celor care urmează până la Sâmbăta lui Lazăr, figurile celor mai dragi ființe din viața noastră, persoane plecate în eternitate, revin deseori în gândurile noastre cu amintirile de neuitat, cuibărite în sufletele noastre.
În perioada comemorărilor ne întoarcem în timp
În perioada comemorărilor ne întoarcem în timp şi retrăim cele mai plăcute momente petrecute cândva împreună cu rudele şi prietenii noştri mutaţi la Viaţa de Dincolo.
Tradiţii şi obiceiuri
Pentru pomenirea Moșilor pregătim : colivă, un colac, vin, pomelnic, lumânări
La Pomenirea morților (Moșii de iarnă), tradiţia spune că sunt necesare în mod special : coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări. După posibilităţi, credincioşii duc la biserică, spre pomenire, pachete cu piftie, cu carne, brânzeturi, mere și bucatele preferate de cei pe care-i comemorează. În această zi, tradiția spune că persoanele comemorate veghează asupra casei din care au plecat în eternitate.
La Moșii de Iarnă și la Sâmbăta lui Lazăr se fac parastase
Potrivit ritualului creştin ortodox, atât la Moşii de Iarnă (prima din cele şapte sâmbete) când se comemorează rudele plecate în eternitate, cât şi la ultima, Sâmbăta lui Lazăr, creştinii ortodocşi fac parastase cu preparate de dulce (la Moşii de Iarnă) şi cu mâncare de post la Sâmbăta lui Lazăr, pomenire la care participă, prin tradiţie, mai mult femeile.
Obiceiuri în Transilvania
În această zonă a ţării, în ziua praznicului, gospodinele slujesc la Biserică pachete cu bucatele preferate de persoana comemorată. Alături de colivă, gospodinele pun în pachet şi o prăjitură specială -un chec umplut cu mere (pupi). După slujbă, rudele celor comemorați împart pachetele săracilor din comunitatea respectivă. De asemenea, în cimitire, se fac slujbe speciale la mormintele rudelor comemorate, se aprind lumânări şi tămâie.
În Banat, se prepară grâu fiert cu unt și brânză
Pentru praznicul împlinit la Moșii de Iarnă, credincioşii bănăţeni prepară grâu fiert cu unt şi brânză. În pachetele care se împart săracilor, se pune acest preparat specific praznicului şi carne de porc. La fiecare ofrandă se împarte şi câte o lumânare.
În Bucovina se împart plăcinte și produse lactate
Pentru ziua Moșilor de Iarnă, gospodinele sfinţesc la biserică pachete cu produse lactate şi cu plăcinte umplute cu brânză. După slujba de pomenire, aceste ofrande se împart familiilor sărace care au mulţi copii.
În Argeş, săracii primesc ofrande tradiționale
La Moşii de Iarnă se împart alimente precum: colivă, colaci, pâine, preparate din carne de pasăre, piftii şi vin, ca băutură tradiţională. Există însă şi unele obiceiuri cu specific strict local, respectate din vremuri îndepărtate. De aceea, în ziua praznicului, pachetele cu alimente, dăruite de sufletul răposatului, conţin şi peşte, pâine şi ouă (în localitatea Dâmbovicioara ), răcituri, ciorbă, varză, un colac (în comuna Uda) şi preparate din carne de porc ( muşchiuleţ, cârnaţi, răcituri, împreună cu colaci şi colivă în comuna Teiu), covrigi cu ou, în Câmpulung Muscel și în Rucăr.
În Buzău de sufletul celui adormit rudele dăruiesc vase cu pilaf
De sufletul celui adormit, alături de colivă, rudele împart vase şi străchini cu pilaf şi căni cu vin ( comuna Năeni), ciorbă şi pilaf ( în Padina), iar în biserică, după slujba de pomenire, dar şi pe stradă se împart săracilor pachete cu mâncare ( ouă, mere, covrigi, colivă şi pâine).
În Constanţa, ofrande speciale: orez cu lapte , pilaf de pasăre
În ziua praznicului, în unele localităţi din judeţ se păstrează obiceiul de a împărți ofrande specifice : vase cu pilaf de pasăre, orez cu lapte şi colivă (în localitatea Ostrovu), căni cu colivă împărţite în biserică (în localitatea Peştera), dar şi farfurii cu piftie (în Istria).
Ce trebuie să ştim despre comemorarea celor dragi
"Sâmbătă, în ziua Moşilor de Iarnă, credincioşii care fac pomeniri, trebuie să participe la Sfânta Liturghie, ce se oficiază în fiecare lăcaş de cult ortodox. După aceasta, urmează slujba Parastasului pentru cei comemoraţi, slujbă care se desfăşoară după un ritual specific. În această zi, se pomenesc la parastase toţi credincioşii care au trăit în dreapta credinţă şi au respectat tradiţiile creştine. În schimb, la aceste slujbe speciale nu pot fi pomeniţi cei nebotezaţi şi sinucigaşii, care nu au nădăjduit în Învierea lui Hristos. În acelaşi timp, Sfinţii Părinţi au rânduit să se facă pomenirea celor mutaţi la Domnul, sâmbăta, deoarece în această zi Hristos a stat cu trupul în mormânt şi tot sâmbăta face trecerea spre duminică, ziua învierii Sale cu trupul. Nu se fac nunţi în intervalul de la Lăsatul secului de carne şi până la Duminica Tomii”, ne spune părintele Valentin Fotescu, preot la Biserica „Sfânta Vineri Nouă” din Bulevardul Nicolae Titulescu, sectorul 1.
