Săptămâna albă este poarta pocăinței
Înainte de începerea Postului Mare, creștinii se pregătesc pentru acest post greu, de 40 de zile, în Săptămâna brânzei. Este o săptămână de pregătire sufletească și trupească și, în funcție de zonele geografice care respectă această etapă, săptămâna se numește Săptămâna albă sau Săptămâna nebunilor.
Respectând calendarul ortodox, în această perioadă creștinii lasă sec de carne , dar consumă chiar și miercurea și vinerea, produse lactate, ouă și pește. În Săptămâna brânzei, înainte de începerea Marelui Post, creștinii mai pot participa la petreceri.
Postul Mare este o călătorie ”în duh” și, de aceea, creștinii se pregătesc sufletește. Acum, înainte de intrarea în Postul Mare, în diverse localități se împlinește un ceremonial al purificării spirituale, al iertării semenilor în acele comunități. Localnicii din zonele respective participă la un ceremonial și își urează să treacă Postul cu sănătate, să-și ceară iertare dacă i-au supărat pe semenii lor. De aceea, Săptămâna albă este numită și ”poarta pocăinței”. În Săptămâna albă gospodinele încep să țeasă pânza pentru cămăși, cei necăsătoriți sau femeile care nu fac copii sunt pedepsiți și ”bătuți cu burduful de brânză”( în Lunea albă).
În Joia albă se spală cămășile pentru a rămâne albe ca și spuma laptelui
Gorjenii numesc această săptămână ”Săptămâna nebunilor", pentru că acum se grăbesc să se însoare doar urâții și proștii satelor. În schimb, în Ardeal, în această săptămână localnicii colindă ca la Crăciun. În Săptămâna albă în multe zone geografice din țară sunt criticați cei care nu s-au căsătorit ”în câșlegi”(etapa de dulce dintre posturile ortodoxe).
