Tradiţii pentru spor şi sănătate de Sfântul Ilie
De Sfântul Ilie, românii respectă anumite tradiţii moştenite din moşi-strămoşi. Aşteptate tot anul, Târgurilor de Sântilie, organizate în toate zonele ţării, reprezintă un prilej de bucurie şi de împlinire a unor ritualuri cu efecte benefice în viaţa comunităţii.
În Transilvania se organizează Târgul de pe Muntele Găina
La Tradiţionalul Târg ce se organizează în vârful muntelui Găina se adună băieţii, fetele şi bătrânii din Transilvania. Cu toţii cântă, dansează şi se distrează. Mulţi tineri care se cunosc şi dansează cu acest prilej, în curând se căsătoresc.
În ziua praznicului, pe munte, se întâlnesc şi se cunosc locuitorii din toată Transilvania, unde satele sunt foarte răsfirate.
În mediul pastoral, tradiţonala horă de Sântilie
Hora de Sântilie este o tradiţie seculară prenupţială din mediul pastoral. Din vremuri îndepărtate, ciobanii care coborau cu prilejul sărbătorii le aduceau fetelor iubite câte o furcă de tors cioplită de ei şi câte un caş; apoi, le invitau să joace în horă. Fetele nu puteau fi peţite, deci nu se puteau mărita, dacă nu erau invitate să joace în horă şi, în acest caz, tinerele mai aşteptau un an, până la târgul din anul următor.
În ziua praznicului, se respectă unele interdicţii
În acestă zi de sărbătoare nu se lucrează: gospodinele nu trebuie să facă ordine în gospodărie, iar în multe zone din ţară nu se aprinde nici focul în vatră pentru a pregăti mâncare gătită. Se respectă această interdicţie, deoarece gospodinele nu vor să-l supere pe Proroc. Potrivit tradiţiei, acela care nu respectă sărbătoarea este pedepsit de Sfântul Ilie care trimite grindină şi furtună peste ogoarele lui.
La Moşii de Sfântul Ilie se comemorează copiii morţi
Moşii de Sfântul Ilie este un prilej de comemorare a copiilor morţi. În familiile care s-au confruntat cu un necaz de acest fel, şi le-au murit copiii, în memoria lor, părinţii dau de pomană mere. Fructele sfinţite la biserică se împart copiilor din vecini sau celor pe care mamele îi întâlnesc când se întorc de la biserică.
Tradiţia “Retezatul stupilor”
În multe zone din ţară, de Sfântul Ilie se mai păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor”. Datina este împlinită de bărbaţi credincioşi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. După recoltarea mierii, apicultorul gazdă îşi invită la masa festivă prietenii şi rudele să deguste mierea şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. Tradiţia populară spune că împlinirea acestui ritual atrage prosperitatea în casele apicultorilor şi le apără stupii de hoţii pasionaţi să fure mierea de mană.
Binecuvântarea recoltelor
Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală şi se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul.
Se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere
În multe zone din Moldova, în această zi, gospodarii mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor. Chiar dacă grâul nu s-a treierat în localitatea respectivă, gospodinele nu renunţă la tradiţie: ele se îmbracă în haine de sărbătoare şi merg în câmp să secere câţiva snopi. Apoi, femeile scutură snopii, adună boabele, le pisează şi fierb grâul pe care-l îndulcesc cu miere.
Obiceiuri legate de mere, fructele preferate ale prorocului
În mediul urban şi rural, în ziua praznicului, gospodarii consumă fructe proaspete, cu excepţia merelor văratice. Tradiţia spune că, oricine respectă acest obicei, va fi sănătos tot anul. O altă datină spune că persoana care nu ţine seama de această tradiţie, pe lumea cealaltă va avea parte numai de mere.
În unele sate, există şi obiceiul ca femeile să ducă la biserică numai mere văratice pentru a fi binecuvântate. În acest caz, tradiţia transmisă din generaţie în generaţie spune că, pentru aceste femei, după moarte, merele sfinţite se vor transforma în mere de aur.
Până-n ziua praznicului, pentru a nu-l supăra pe Proroc, nu se mănâncă mere, fructele preferate ale Sfântului Ilie. Abia după ce se sfinţesc la biserică, credincioşii împart mere copiilor, prietenilor, rudelor şi săracilor. Respectând această datină, merele dulci se păstrează mai bine şi devin mai gustoase.
În această zi se mănâncă prima dată roadele pământului din acest an: mere, struguri, nuci şi alune.
Ritual pentru protecţia recoltelor
Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală şi se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul.
Busuiocul sfinţit se păstrează în casă tot anul
Potrivit tradiţiei strămoşeşti, în această zi este bine să facem provizii de busuioc , o plantă cu efecte miraculoase pentru sănătate şi pentru viaţa spirituală. Buchetele de busuioc se sfinţesc la biserică, apoi se păstrază la icoane, dar se pun şi la ferestre, şi la streaşina casei, pentru ca acea gospodărie să fie apărată de dracii pe care biciul Sfântului Ilie îi alungă oriunde-i întâlneşte.
Când tună şi fulgeră se aprinde tămâie în casă
Dacă tună şi fulgeră, spune tradiţia, este bine să aprinzi tămâie şi să mergi cu bolul prin toată casa, cu excepţia băii. În acest mod, mirosul de tămâie alungă spiritele rele şi dracii care s-au pitit în gospodăria noastră de frica Sfântului Ilie.
Ritual pentru soartă
În multe zone rurale, în mod discret, în zorii sărbătorii, fetele nemăritate merg în lanurile de cânepă. Îmbrăcate în cămăşi albe, ele se scaldă în roua aşternută pe cânepă. Fata care visează un lan de cânepă verde se va căsători cu un băiat tânăr. În schimb, fata care visează un lan de cânepă uscată se va căsători cu un bărbat mai în vârstă.
Fenomenele meteorologice din ziua praznicului
Dacă tună şi fulgeră în această zi, alunele şi fructele din livezi vor avea viermi.
De obicei, în ziua praznicului nu plouă. Dumnezeu nu-i spune Sfântului Ilie când este ziua lui, pentru ca acesta să nu trimită pe pământ furtună şi trăznete prin care să-i pedepsescă pe oameni pentru păcatele lor. Dacă Sfântul insistă să afle când este ziua lui, atunci Dumnezeu îi spune că aceasta a trecut de mult.
Dacă plouă şi tună să nu deschideţi ferestrele
Tradiţia populară spune că, dacă plouă şi este furtună în ziua de Sfântul Ilie, nu trebuie să deschidem ferestrele sau uşile. În acest fel, dacă suntem prudenţi, dracii fugăriţi de furia Sfântului nu au pe unde să pătrundă într-o locuinţă în care uşile şi ferestrele sunt închise.
Amânaţi drumeţiile în ziua de Sfântul Ilie
Nu este bine să porneşti la drum în ziua de Sfântului Ilie, pentru că, spune tradiţia, dracii fugăriţi de Prooroc se ascund sub pomi, la răscruce de drumuri, ies în cale trecătorilor şi le poartă ghinion.
De asemenea, dacă plouă în ziua praznicului, vremea rea se menţine încă 20 de zile.
Credincioşii sunt ocrotiţi de semnul crucii
Dacă în ajunul praznicului sau după ziua prăznuirii ploile sunt însoţite de trăznete şi de fulgere, credincioşii surprinşi pe drum de vremea rea trebuie să-şi facă semnul crucii cât mai des, până ajung la un adăpost. Atunci când Dumnezeu i-a dat biciul Sfântului Ilie ca să-i pedepsească pe draci, i-a spus să-i ocrotească de orice rău pe toţi oamenii care-şi fac semnul crucii, iar dracii să nu aibă putere asupra lor.
