Preparat din secolul XVII, delicatesă în restaurantele zilelor noastre. Se mânca pe săturate în urmă cu sute de ani
Dacă ne dorim să savurăm gusturile cu adevărat tradiționale ale bucătăriei românești, atunci cea mai simplă metodă este să găsim surse scrise cât mai vechi posibil. Iar cel puțin în Țara Românească, ne va fi imposibil să dăm peste ceva mai vechi decât această carte de bucate scrisă în timpul lui Constantin Brâncoveanu.

Bucătăria noastră este plină de rețete tradiționale delicioase, însă pe măsură ce trec anii, modul în care acestea sunt pregătite se poate schimba ușor. Noi ingrediente își fac loc în mâncare, iar modul de preparare se adaptează tehnologiei pe care o avem la dispoziție. Astfel, pentru un gust cu adevărat autentic, trebuie să găsim surse scrise cât mai vechi.
Iar în secolul XVIII, în Țara Românească era publicată o colecție de 293 de rețete de la Curtea Domnească, intitulată „Carte întru care să scriu mâncările de peşte şi raci, stridii, melci, legumi, erburi şi alte mâncări de sec şi de dulce după orânduiala lor”.
Ce mâncau românii cu sute de ani în urmă
Este cel mai vechi text gastronomic din această parte a țării, iar datorită lui cunoaștem anumite detalii importante despre dieta românilor, cel puțin a celor de la Curtea Domnească. De exemplu, în carte nu apar ciorbe, sau rețete de sarmale. Iar acest lucru se datorează faptului că astfel de rețete erau prea comune pentru gusturile nobililor.
Însă, rețetele pe bază de pește sunt cele mai numeroase, mai ales cele care includ sturioni. Sparanghelul era un ingredient important, iar organele diferitelor animale erau incluse în numeroase rețete. De asemenea, fructele de mare erau foarte apreciate, la Curtea Domnească.
Rețeta care făcea senzație în secolul XVIII
Stridiile erau foarte apreciate în acea perioadă, iar multe dintre rețetele din nacest volum vechi au la bază stridii. De exemplu, rețeta de mai jos este perfectă, dacă ne dorim să încercăm gusturile apreciate de români cu secole în urmă!
„Să ei stridiile spălate, să le pui pe grătariu și să le lași până ce să vor încălzi bine, iară să nu să să deșchiză apoi le scoate du pren coajă, și apa lor să nu o leapezi. Decii ia o plachie au tingire în care pune untudelemn, un cățeluș de usturoi, izmă, maghiran tocat, piper și scorțișoară: apoi pune în plachie stridiile, puindu-le apa lor strecurată pen sită și puțintel vin bun, alb, aguridă au zeamă de lămâe și puțintel zaha, și le fiarbe în cuptoriu au supt țest și calde să le duci la masa, puind pe dădesupt fălii de pâine prăjite au neprăjite, cum vei vrea”, scrie în volumul din secolul XVIII, potrivit mindcraftstories.ro.