Când se recomandă scoaterea uterului

Dacă nu luăm în considerare cezariana, intervenţia de scoatere a uterului este cea mai frecventă intervenţie chirurgicală din sfera ginecologică. ;

Când şi cui se recomandă intervenţia, care este cel mai potrivit moment pentru a o face, despre posibile complicaţii ale operaţiei am stat de vorbă cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.

Histerectomia reprezintă intervenţia de scoatere totală sau parţială a uterului. Este recomandată în cazul diagnosticelor de cancer uterin sau de col, dar poate fi făcută şi atunci când pacienta are fibroame uterine, dacă acestea atrag după sine sângerări importante ce nu pot fi ţinute sub control, dacă are endometrioză care nu a cedat la tratamentul medicamentos sau cancer de ovare.

Histerectomia totală implică scoatrea uterului împreună cu colul uterin din cavitatea abdominală. Histerectomia parţială implică menţinerea colului uterin şi scoaterea doar a corpului uterin. Aceasta poate fi asociată cu anexectomia, adică intervenţia prin care se înlătură trompele uterine şi ovarele.

Atunci când diagnosticul pentru care a fost recomandată histerectomia a fost cancer uterin, ovarele vor fi înlăturate şi ele pentru ca hormonii secretaţi de acestea să nu stimuleze creştererea şi dezvoltarea tumorii. Procedura chirurgicală poate fi efectuată printr-o incizie clasică abdominală, pe cale vaginală, laparoscopic, sau printr-o combinaţie între ele, laparoscopic şi vaginal, ne-a spus dr. Vythoulkas.

Sângerările importante cantitativ şi infecţiile sunt principalele complicaţii ce pot apărea după histerectomie. Sunt cazuri când pot apărea şi tulburări de statică pelviană, cum este prolapsul vaginal, dar şi tulburări urinare, cum este incontinenţa, ceea ce favorizează apariţia infecţiilor urinare, constipaţia, tulbări de defecaţie etc. De asemenea, din categoria complicaţiilor se numără şi durerile reziduale ce apar după orice intervenţie. Se resimt la nivelul cicatricii şi sunt meteosensibile, ne-a mai spus dr. Vythoulkas.

Recuperarea nu este grea, nu necesită tratament medicamentos, iar pacienta se poate externa după 3 zile. Recuperarea totală durează până la 8 săptămâni, timp în care pacienta este sfătuită să crească treptat efortul fizic. Odihna este cea mai importantă etapă din perioada imediat următoare intervenţiei - 2-3 săptămâni, timp în care sunt intezise ridicarea greutăţilor şi a muncilor fizice solicitante.

După 6 săptămâni de la histerectomie, pacienta îşi poate relua viaţa sexuală. Uneori, pacientele pot resimţi disconfort în timpul actului sexual - cauzele fiind uscăciunea vaginală, dureri, libido scăzut. Orice problemă are rezolvare atât timp cât este discutată cu medicul ginecolog.

Dacă histerectomia a fost totală, pot apărea bufeurile şi simptome specifice menopauzei. Medicul poate recomanda în aceste cazuri terapia de substituţie estrogenică, contribuind astfel şi la scăderea riscului de osteoporoză, protejarea de probleme cardiace, menţinerea libidoului.

Sursă imagine: tudoela.com