Recordul absolut al unui fulger! A călătorit pe cer sute de kilometri

Fulgerele sunt cele mai fabuloase - şi mai comune - spectacole de lumină oferite de natură. În fiecare zi, cerurile lumii sunt străpunse cam de 3.000.000 de asemenea "suliţe" de lumină, adică 44 de fulgere în fiecare secundă. De obicei, ele durează doar câteva secunde. Unele dintre ele, însă, reuşesc să doboare recorduri greu de imaginat.

Lacul Maracaibo din Venezuela este locul cel mai lovit de fulgere din lume. Între 140 şi 160 de nopţi pe an aici au loc furtuni masive, în timpul cărora fulgerele luminează cerul, în medie, de 28 de ori pe minut. Iar furtunile pot dura până la 10 ore. Asta înseamnă că locuitorii din acea zonă au parte de aproximativ 40,000 de fulgere într-o noapte.

• De ce să iubeşti algele? Pentru că pot face asta!

Iar supremaţia o deţine...

Majoritatea fulgerelor durează fracţiuni de secundă. Uneori, ajung până la 2-3 secunde, timp în care acestea traversează în jur de 5-6 km pe cer. Mult mai rar, îşi face apariţia un fulger care pare interminabil. De mai bine de un deceniu, Organizaţia Meteorologică Internaţională (OMI) reuşeşte să stabilească recordul acestor fenomene cu ajutorul unei noi forme de tehnologie prin satelit.

Timp de câţiva ani, recordul absolut a fost deţinut de un fulger care a avut loc în Franţa, pe 30 august 2012, şi care a durat 7.74 de secunde. Acesta a fost detronat, însă, pe 4 martie 2019, când un fulger din Argentina a primit titlul de record mondial pentru cea mai lungă durată a unui fulger. Astfel, noul record absolut este de 16,73 secunde! În tot acest timp, fulgerul a străbătut o distanţă de 643 km. Dar acesta nu este cel mai lung drum al unui fulger. Recordul absolut la distanţă îl deţine, în continuare, un fulger ce a avut loc pe 31 octombrie 2018, deasupra Braziliei, şi care a luminat cerul pe o distanţă de 708 km, de la Argentina la Atlantic.

De unde vin fulgerele

Fulgerele nu sunt altceva decât descărcări electrice. Atunci când se formează norii de furtună, aceştia se încarcă electric. În interiorul lor, către vârful norului, se formează particule mai mici, încărcate pozitiv, iar la baza norului se formează particule mai grele, încărcate negativ. Când cele două zone se întâlnesc, se produc fulgerele.

În mod obişnuit, fulgerele călătoresc pe o distanţă de doar câţiva kilometri. Cu ajutorul lor, poţi calcula exact cât de departe se află furtuna. Tot ce trebuie să faci este să numeri secundele dintre un fulger şi un tunet, iar apoi să împarţi acest număr la trei. Rezultatul îţi spune la câţi kilometri depărtare se află furtuna.

• Cei mai buni berari din istorie au fost femeile... şi alte curiozităţi despre băutura preferată a verii

Unde te ascunzi de fulgere

În niciun caz sub copaci! Toate lumea ştie că unul dintre cele mai periculoase adăposturi pe timpe de furtună, atunci când aceasta vine cu descărcări electrice, sunt copacii. Dar de ce?

Când fulgerul loveşte un arbore, el intră, de obicei, chiar sub scoarţa copacului, unde există un strat de seva şi apă. Acest strat se încălzeşte instantaneu şi se extinde, făcând ca scoarţa de pe copac să explodeze şi, uneori, ca trunchiul arborelui să se despice sau să ia foc.

Şi locurile la înălţime, neprotejate împotriva fulgerelor, sunt periculoase. Până către sfârşitul secolului al XVIII-lea, catolicii credeau că fulgerele sunt lucrarea diavolului şi că pot fi alungate cu sunetele clopotelor de biserică. De aceea, multe clopote aveau inscripţia, în latină, "fulgura frango", care însemna"alung fulgerele".

În timpul unel furtuni, persoanele însărcinate cu trasul clopotelor - o profesie pe atunci - dădeau fuga în clopotniţă pentru a trage clopotele. Desigur, era unul dintre cele mai periculoase locuri pe vreme de furtună, fulgerele lovind adesea în lemnul şubred şi metalul clopotniţelor. Între anii 1753 şi 1786, doar în Franţa au murit 103 oameni în timp ce trăgeau clopotele, loviţi de fulgere. Aşa că practica a fost interzisă.