„Mă lasă memoria. Ce să fac?”

Of! De câte ori nu ţi s-a întâmplat în mijlocul frazei să nu-ţi aduci aminte un nume sau un cuvânt oarecare... Nu-i decât un lapsus, ţi s-a spus. Să fie oare chiar atât de simplu?

Îţi stă „pe limbă“ cuvântul,dar degeaba... Te opreşti la mijlocul frazei şi te străduieşti fără succes să ţi-l aminteşti. Oare de ce? Cât este de grav? Iată câteva întrebări fireşti,pentru că nimic nu produce o îngrijorare mai mare decât atunci când „computerul“ nostru de bord dă semne de oboseală.  Şi totuşi,lapsusul nu este un motiv de îngrijorare. Să vedem de ce!

Ce este lapsusul?

Lapsusul este o tulburare a memoriei,manifestată prin incapacitatea acesteia de a reda o informaţie. Nu este vorba de o informaţie care a dispărut din creier,ci de dificultatea de a o „găsi“  între atâtea altele. De altfel,ştim acest lucru pe propria piele:reuşim să ne amintim unele indicii despre numele care nu ne vine în minte,prima literă sau începutul,că este vorba de un nume lung sau scurt etc.Inutil să-ţi storci mintea,să te încăpăţânezi să ţi-l aminteşti,când refuză să apară. Nu faci altceva decât să te enervezi. Interesant este că informaţia îţi vine din nou în minte,dar după câtva timp.

Este o boală?

Lapsusul nu este o boală,decât dacă devine frecvent şi progresează. Iniţial,cea mai întâlnită dificultate este aceea de a actualiza nume proprii. Când lapsusurile se extind şi la noţiuni (numele unui anume obiect,de exemplu),dificultatea de redare a informaţiei poate căpăta o semnificaţie patologică.

De ce apare?

În mod normal,avem lapsusuri când suntem obosiţi,stresaţi,deshidrataţi,când abuzăm de substanţe psihoactive precum cafeaua,tutunul,alcoolul. Dacă nu ştii unde ai pus cheile,de exemplu,lapsusul se asociază cu slaba înregistrare a informaţiilor. Închiderea robinetului de gaz la bucătărie reprezintă o activitate de rutină,un automatism pe care-l repetăm de mii de ori şi nu-l mai înregistrăm în memorie. Pe de altă parte,lapsusul apare frecvent în stări anxioase şi depresive. De ce? Pentru că tulburările de concentrare şi de atenţie,specifice acestor stări,sunt însoţite de tulburări de memorie. Există şi unele tulburări fiziologice care provoacă lapsusuri:ale glandei tiroide,anemie,lipsa acidului folic (vitamina B9),insuficienţa circulatorie vertebro-bazilară,în cazul vârstnicilor.

Memoria  se poate antrena?

Da! Ca orice organ din corp,creierul are nevoie de activitate. Iată cum îţi poţi păstra memoria în cea mai bună formă!

-Nu este vorba doar de a face exerciţii de memorare. Trebuie să rămâi o persoană activă din punct de vedere intelectual:citeşte,rezolvă cuvinte încrucişate şi altele asemenea. Încearcă să reţii liste de alimente sau numere de telefon.

Fă mişcare-Exerciţiile fizice,mersul pe jos ajută creierul să se oxigeneze.

Mănâncă sănătos-Alimentaţia echilibrată,bogată în peşte,fructele şi legumele dau creierului substanţele de care are nevoie. 

Odihneşte-te– Ca toate celelalte organe din corp,şi creierul are nevoie de o pauză. După activităţi solicitante,ai grijă să dormi bine şi să ieşi din starea de stres.

Evită fumatul şi alcoolul– Ambele dau creierului o serie de substanţe nocive care duc în timp la degradarea funcţiilor sale.