Una dintre cele mai frumoase ispite de la „Insula Iubirii” sezonul 9, dramă fără margini! I-a murit copilul și apoi a divorțat: „Medicii au zis că nu pot face nimic”
Cel de-al nouălea sezon al emisiunii „Insula Iubirii”, difuzat de Antena 1, a debutat în forță, reușind să capteze atenția telespectatorilor și să devină lider de audiență. Fanii formatului urmăresc cu sufletul la gură noile episoade, curioși să afle evoluția relațiilor dintre concurenți și ispite. Însă, dincolo de aparențe și atmosfera exotică, unele dintre poveștile personale ale celor implicați sunt marcate de suferință profundă.
Cristina Scarlevschi, tânăra de 31 de ani din Republica Moldova, care participă în show în calitate de ispită, are în spate o experiență de viață dureroasă. Cunoscută ca dansatoare, influencer, instructor de pole-dance și bloggeriță, Cristina s-a descris în emisiune ca fiind „o moldoveancă focoasă, autentică, plină de viață și pasiune”, care „se simte cu adevărat liberă în orice moment în care face mișcare și creează”. Însă, în urmă cu doar un an, viața ei arăta cu totul diferit.
În 2024, Cristina era căsătorită și avea un băiețel în vârstă de un an și patru luni. Din păcate, micuțul fusese diagnosticat la naștere cu microcefalie, o boală neurologică rară și incurabilă, care i-a schimbat complet existența.
„Nu părea nimic în neregulă la el. Era așa de frumos. I s-a făcut rezonanță magnetică. Medicii ne-au spus că nu putem să facem nimic, nici operație, și că nu știu cât copilul nostru o să trăiască. O perioadă bună nu voiam și nu puteam să cred. Am vorbit cu toți. Am trimis e-mailuri și în America, și în Turcia, și în Rusia, și în toate țările. Toți medicii zic același verdict: nu putem să facem nimic. Copilașul nostru are microcefalie cu fontanela închisă, practic jumătate de creier nu este. Există substanță cenușie în creier, nu cunosc tare multe despre asta, dar nu ar trebui să fie.
Creierul se calcifică, creierul devine os, și din cauza asta nu vorbește, nu stă în picioare, pe fund, nu apucă cu mânuțele. Doar aude. Nu știu dacă știe că eu sunt mama și soțul este tata. E tare dureros. Trăim în fiecare zi cu gândul că asta poate să fie ultima lui zi. Eu mă uit la copilul meu cum moare și nu pot să fac absolut nimic. Dacă era nevoie de un transplant, de orice, când ai o alegere, când poți să faci ceva… Dar aici nu poți să faci absolut nimic. Tu pur și simplu trebuie să trăiești cu asta, să te uiți la copilul tău cum se chinuie și tu să nu poți face nimic”, mărturisea Cristina într-un videoclip emoționant publicat pe YouTube, în februarie 2024.
„Mereu vom fi părinții lui Alex”
Tragedia a atins punctul culminant în primăvara anului trecut, când micuțul ei a murit. În fața unei astfel de pierderi, orice altceva pare secundar, însă viața ei a mai suferit o schimbare majoră: la doar câteva luni după moartea fiului, Cristina și soțul ei, Vladimir Sanduleac, au pus capăt mariajului.
„Am încheiat un capitol important din viața mea. Aproape opt ani alături de Vlad, în care am trăit o poveste care pare desprinsă dintr-o carte. Sunt profund recunoscătoare pentru fiecare moment împărtășit împreună.
Am luat această decizie ca doi oameni maturi, cu respect și recunoaștere unul față de celălalt. Este timpul și avem dreptul să fim fericiți fiecare în modul său. Oricât de greu ar fi, cred că uneori despărțirile deschid calea către noi începuturi, iar viața este despre a continua să creștem și să ne transformăm. Cu sufletul împăcat le doresc tuturor să ne respecte această alegere și să înțeleagă că am făcut ceea ce este mai bine pentru amândoi. Un singur lucru nu se va schimba niciodată: noi mereu vom fi părinții lui Alex”, scria Cristina în toamna lui 2024.
În paralel cu drama personală, Cristina Scarlevschi a continuat să apară în spațiul public, inclusiv în industria muzicală, ea a apărut în videoclipul piesei „N-aud”, lansată de Carla’s Dreams și Emaa. Participarea sa la „Insula Iubirii” vine, poate, ca o formă de redescoperire de sine după o perioadă extrem de dificilă, în care a fost pusă față în față cu cele mai crunte realități ale vieții.
