Rezultate halucinante într-un sondaj INSCOP: 66% dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun
Un sondaj recent realizat de INSCOP Research în parteneriat cu IICCMER scoate la iveală o realitate tulburătoare: 66% dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România.
La 35 de ani după căderea comunismului, nostalgia pentru regimul totalitar nu doar persistă, ci explodează în statistici, atrag atenția experții.
Ei avertizează că rezultatele sunt produsul unui război informațional necombătut, care a erodat atașamentul față de democrație și libertate.
Campanii de dezinformare, polarizare și manipulare au dus la mitologizarea epocii comuniste. Iar statul român, susțin sociologii, nu a construit niciun sistem real de apărare cognitivă. Consecințele acestui eșec ar putea fi dramatice pentru viitorul democratic al țării, arată Remus Ioan Stefureac, într-o postare pe facebook.
66% dintre români: Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România
INSCOP Research, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Comunist (IICCMER), a realizat în iulie 2025 o cercetare sociologică amplă despre nostalgia după comunism, intitulată „Percepția populației cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei”.
Eșantionul a fost de 1.500 de respondenți, cu o marjă de eroare de +/-2.5%.
„Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate și percepția populației României cu privire la regimul comunist, creionând astfel tabloul unei societăți aproape complet fragilizată în fața războiului informațional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în România”, afirmă reprezentanții INSCOP.
Cele mai surprinzătoare rezultate sunt cele legate de percepția asupra lui Nicolae Ceaușescu: 66% dintre români consideră că acesta a fost un lider bun, în timp ce doar 24% cred că a fost un lider rău.
Sociologii avertizează că această nostalgie este alimentată nu doar de nemulțumirile sociale actuale, ci și de „mituri construite prin informații trunchiate sau minciuni grosolane”.
„Minciuni exacerbate de peste un deceniu prin intermendiul unui complex de agresiuni hibride propagate de factori interni sau de entitați ostile externe cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică și nesiguranță cronică în societatea românească, se arată într-o postare pe Facebook.”
Nicolae Ceaușescu, star pe rețelele sociale
În timp ce o parte din nostalgie poate fi explicată prin „regretul după tinerețea pierdută” sau prin incertitudinea trăită de grupurile vulnerabile, specialiștii atrag atenția că dimensiunea acestui fenomen nu este firească.
„De neimaginat este însă intensitatea acestui sentiment de nostalegie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului! Cu toate eșecurile prezentului, cu toate nemulțumirile sociale, economice ale unei părți a populației care amplifică regretul după comunism, procentele CATASTROFICE ale populației care mitologizează viața în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural!
Ele sunt o consecință directă a războiului informațional în care ne aflăm, a cel puțin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni și manipulări grotești propagate pe toate canalele de multiplicare a informației, dar cu precădere pe rețelele sociale.
O campanie de destabilizare și vulnerabilizare socială care nu a fost combătută nici de stat și nici de societate, nici dinspre sfera publică și nici dinspre cea non-publică (...)
Ca urmare a acestui eșec, astăzi două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu (de vreo 10 ani, veritabil star pe Facebook și Tik-tok în video-uri și imagini realizate profesionist și răspândite strategic și cu resurse) a fost un lider bun pentru Romînia, și doar 24% cred că a fost un lider rău pentru România.
Epoca de aur a regimului comunist pare a se manifesta, într-o dimensiune suprarealistă a percepției, tocmai în zilele noastre când comunismul parte a fi mai popular decât în cele mai bune vremuri ale existenței sale”, mai scrie Ștefureac.
Concluzia INSCOP este clară: „Cercetarea sociologică indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulțumirile structurale actuale (...) și carențele informaționale și educaționale tot actuale.”
