Cum gestionezi astmul

Astmul este o boală caracterizată prin inflamaţia căilor respiratorii. Se manifestă prin tuse, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare la nivelul pieptului. Află detalii despre această afecţiune din revista „Click! pentru femei“!

• Tuse şi respiraţie îngreunată. O criză de astm începe adesea cu tuse, urmată de dificultăţi de respiraţie, care provoacă un şuierat audibil. Este acompaniată adesea de expectoraţie. În timpul crizei, bronhiile – ramificaţiile traheei, prin care aerul ajunge în plămâni -  sunt inflamate: pe pereţii lor interiori se acumulează un mucus gros, care îngreunează circulaţia aerului. La exterior, muşchii netezi din pereţii bronhiilor şi bronhiolelor se contractă, ceea ce duce la diminuarea diametrului lor interior (bronhospasm). Crizele pot fi calmate eficient cu ajutorul medicamentelor. Totuşi, sunt potenţial periculoase la persoanele în vârstă sau la cele cu diverse afecţiuni respiratorii. 
• Factori care declanşează criza. Astmul este asociat, în 80% din cazuri, cu alergiile respiratorii, dar nu este întotdeauna de origine alergică. La persoanele astmatice, se înregistrează o sensibilitate crescută a bronhiilor la una sau mai multe substanţe. Factorii următori pot declanşa o criză sau pot agrava problemele de respiraţie, fără a reprezenta totuşi cauza bolii: alergeni aerieni (praf, polen, păr de animale, acarieni), poluanţi din aer (fum, gaz de eşapament, poluare atmosferică), fum de ţigară, alimente cu potenţial alergen, aditivi alimentari (sulfiţii), anumite medicamente.
• Medicamentele scad inflamaţia. Astmul cronic necesită un tratament regulat, chiar şi între crize. Medicamentele nu vindecă boala, dar facilitează respiraţia prin creşterea diametrului bronhiilor şi prin scăderea inflamaţiei. Majoritatea lor se administrează prin inhalare, ceea ce le permite să acţioneze rapid, cu efecte secundare reduse. Totuşi, în ciuda eficacităţii tratamentelor, 6 din 10 astmatici nu reuşesc să-şi controleze simptomele.