Tot ce trebuie să ştii despre hepatita A
În popor i se mai spune şi gălbinare sau boala mâinilor murdare. Dintre toate formele de hepatită, cea de tip A este cel mai puţin periculoasă, pentru că nu se cronicizează. În 2010, în ţara noastră s-au raportat 3.500 de cazuri de hepatita A, ceea ce ne-a clasat pe primul loc în UE. Iată tot ce trebuie să știi despre hepatita A.
Tot ce trebuie să ştii despre hepatita A. Cum se transmite
Potrivit statisticilor, până la vârsta de 20 de ani, aproape 90% din populaţie a făcut un episod de hepatita A. Virusul acestei forme de boală se transmite prin mâini murdare, prin consumul de alimente şi apă contaminate şi prin contactul cu persoanele infectate (sărut, toaletă, veselă folosită în comun). Riscul de infecţie este mai mare în vacanţă, când suntem mai neglijenţi cu spălatul pe mâini.
Simptome hepatita A
Hepatita A poate debuta ca o gripă, cu febră şi durere de cap, însoţită adesea de icter (îngălbenirea pielii), oboseală accentuată, lipsa poftei de mâncare, disconfort în zona abdominală, vărsături şi greaţă. Simptomele apar după 2-6 săptămâni de la expunerea la virus.
Hepatita A nu produce sechele la nivelul ficatului. În cazuri rare, poate cauza disfuncţii ale căilor biliare.
Cum poate fi prevenită hepatita A
Există 2 modalităţi prin care poate fi prevenită infecţia cu virusul hepatitic A. În primul rând, este nevoie de o igienă riguroasă a mâinilor (spălarea din abundenţă cu apă şi săpun). De asemenea, hepatita A poate fi prevenită prin vaccinare. Imunizarea este indicată mai ales în copilărie şi celor care călătoresc în zone cu risc (India, Egipt, America de Sud), unde există condiții de igienă precară. De asemenea, vaccinarea este recomandată celor cu hepatite B sau C cronice și celor cu mucoviscidoză. Vaccinul contra hepatitei A oferă în jur de 10 ani de protecție.
Cum se tratează hepatita A
Nu există un tratament specific antiviral pentru hepatita A. În general, boala se vindecă în aproximativ o lună. În principal, tratamentul în hepatita A are ca scop ameliorarea confortului vieții. În perioada de recuperare, se impun odihna şi regimul dietetic. Se vor evita alimentele grase, precum şi substanţele toxice pentru ficat (alcoolul etc.).
Imunitatea obținută în urma infecției cu virusul hepatitic A este asigurată pe viaţă (anticorpii formaţi protejează de viitoarele infecţii). Medicul oferă pacientului sfaturi importante pentru prevenirea leziunilor hepatice. Nu se vor lua medicamente din proprie inițiativă, întrucât acestea pot întârzia vindecarea. Este bine de știut că, după starea acută a bolii, unele persoane pot rămâne cu o intoleranță față de anumite alimente, cum sunt smântâna și ouăle. În cazul în care simptome precum vărsăturile împiedică hrănirea, poate fi nevoie de alimentație perfuzabilă.
Când pot apărea complicaţii
Vindecarea este totală în majoritatea cazurilor. Totuși, infecția cu virusul hepatitic A poate avea o evoluție severă la persoanele care sunt deja infectate cu virus hepatitic B sau C. La acestea poate surveni o formă fulminantă. În acest caz, se poate ajunge la insuficiență hepatică terminală, când se impune transplantul hepatic. Până la vârsta adultă, majoritatea persoanelor trec prin infecţia cu virus hepatitic A (VHA), chiar dacă nu ştiu (multe forme sunt asimptomatice). Deşi nu se cronicizează, hepatita A poate evolua cu forme severe, necesitând spitalizare şi urmărire timp de mai multe luni.
5 sfaturi pentru a ţine hepatita A la distanţă
- Evită să bei apă din surse necunoscute. Dacă nu eşti sigur în privinţa ei, o poţi fierbe (virusul devine inactiv la temperaturi de peste 85 °C).
- Nu consuma carne crudă sau insuficient preparată.
- Spală bine fructele şi legumele înainte de a le consuma.
- Nu mânca alimente de la vânzătorii ambulanţi.
- Spală-te bine pe mâini (cel puţin 20 de secunde) după folosirea toaletei, înainte de a mânca şi de a găti.
